Băncile austriece, care continuă să controleze aproape 37% din activele sistemului bancar din România, sunt sub presiune în aşteptarea rezultatelor exerciţiului de evaluare a calităţii activelor (AQR) derulat de Banca Centrală Europeană (BCE), expunerea pe Europa Centrală şi de Est – altădată un motiv de mare mândrie pentru bancherii din Viena, fiind privită acum drept un adevărat butoi cu pulbere.
Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, este până acum prima bancă austriacă mare care a anunţat brusc joia trecută o decizie de majorare a planului de provizionare pe 2014 cu 700 mil. euro, până la 2,4 mld. euro, pentru a putea trece de evaluare într-o manieră „confortabilă“. Vinovatele pentru acest salt al costului riscului: Ungaria şi România. BCE este de aşteptat să publice rezultatele evaluării în octombrie, înainte să îşi preia rolul-cheie în cadrul mecanismului unic de supraveghere pe care se va baza Uniunea Bancară.
La nivelul anului trecut filialele din regiune ale băncilor din Austria acumulaseră provizioane de 8 mld. euro la o rată a creditelor neperformante de circa 15%, însă banca centrală de la Viena recomandă în raportul de stabilitate financiară publicat recent continuarea politicilor de provizionare şi de creştere a gradului de acoperire a neperformantelor în mod adecvat în raport cu nivelul riscului.
În acest document România este prezentată într-un grafic ca având de departe cea mai ridicată rată a neperformantelor, de circa 30% la sfârşitul lui 2013, adică mult peste Slovenia şi Ungaria, o notă de subsol măruntă precizând că este vorba despre creditele clasificate ca îndoielnic şi pierdere, în condiţiile în care BNR publică acum rata creditelor clasificate ca pierdere cu restanţe de peste 90 de zile şi/sau în cazul cărora s-au iniţiat proceduri judiciare, rată care se situa în aprilie 2014 la 22,2%. Un alt grafic arată că România, Ungaria şi Ucraina au cea mai proastă situaţie a profitabilităţii sistemelor bancare la nivelul regiunii cu excepţia Sloveniei, unde s-au acumulat doi ani de pierderi.
