Bancherii nu au avut inspiratie in previziuni: reducerea numarului de banci se amana

3 feb 2010 Autor: Razvan Voican

De peste cinci ani, sefii de banci mari vorbesc despre numarul prea mare de jucatori de pe piata si perspectiva disparitiei unor institutii de credit mici sub presiunea concurentei.

Numai ca intr-un sistem bancar in care creditul privat de-abia s-a apropiat anul trecut de 50% din PIB dupa cresterile in salturi din 2007- 2008, a ramas loc pentru toata lumea chiar si in anul de criza 2009, ba chiar continua sa apara jucatori noi - Banca Feroviara, deja autorizata, si se pregateste de lansare Patria Bank.

Iar invocata concurenta s-a dovedit inca o data prea slaba pentru a putea forta iesirea de pe piata a unor institutii de credit care nu ating masa critica de business. Concurenta nu a putut corecta nici excesele de crestere a dobanzilor la credite, nici pe cele la depozite, in conditiile in care timp de cateva luni nici macar bancile mari nu au fost in pozitia de a echilibra piata. Nu a putut ieftini semnificativ serviciile bancare si nici nu a imbunatatit vizibil calitatea relatiei bancherilor cu clientii.

Asa ca nici vorba despre anticipata injumatatire a numarului de jucatori, desi activele raman concentrate la nivelul primelor 5 - 6 banci, dintr-un total de 42.

O alta teza sustinuta de bancherii locali in 2004 avea in vedere asteptate miscari de consolidare pe piata bancara europeana, care ar fi urmat sa se reflecte si in fuziuni pe piata romaneasca.

Mecanismele de piata nu au fost lasate insa sa functioneze in perioada de criza, asa incat autoritatile europene nu au acceptat sa se prabuseasca nici macar banci mai mici care nu mai aveau nicio sansa, precum institutia de credit austriaca Hypo Alpe Adria, preferand sa nationalizeze diferiti jucatori intr-o forma sau alta.

De-abia la inceputul acestui an au aparut informatii la Viena privind tatonarea posibilitatilor de fuziune intre Raiffeisen Zentralbank si Volksbank, doua grupuri bancare cu pozitii puternice in Romania. Daca s-ar realiza, o asemenea fuziune ar avea intr-adevar implicatii majore si pe piata locala, putand conduce la aparitia unui competitor care sa atace direct pozitia a doua detinuta de ani de zile de BRD-SocGen.

O consolidare internationala cu efecte locale a avut loc chiar inaintea izbucnirii crizei internationale, prin preluarea grupului olandez ABN Amro de catre RBS si Banco Santander. Asa a aparut pe piata romaneasca prima banca britanica - RBS Bank, fiind insa lovita puternic de criza, a luat repede in calcul vanzarea filialei locale, care a ramas neconcretizata din cauza ca nu a fost gasit un cumparator.

O teorie mai veche privind bancile austriece ia in calcul posibilitatea ca un mare jucator international care nu are expunere in Europa Centrala si de Est sa fie interesat sa cumpere un jucator de la Viena pentru a castiga dintr-o data expunerea dorita in regiune. Dar chiar daca unii dintre gigantii industriei bancare mondiale tind sa iasa din criza mai putin sifonanti decat altii, apetitul pentru achizitii ramane scazut, cu toate ca preturile au scazut foarte mult.

Totusi, teoria amintita a castigat un argument concret odata ce spaniolii din grupul La Caixa au intrat in actionariatul Erste Group, actionarul majoritar al BCR, cu o participatie de 10%, care poate creste la 20%.

In ultimii ani, in mediile bancare locale s-a discutat si despre numarul considerabil al institutiilor de credit cu capital elen - nu mai putin de sapte. In 2009, in contextul crizei, s-au intetit speculatiile privind eventuale consolidari in Grecia, care s-ar fi reflectat si pe piata locala. Nu s-a intamplat deocamdata nimic, tatonarile fiind amanate in toamna pana la clarificarea situatiei politice. De la inceputul anului, tara a intrat sub o presiune internationala foarte puternica din cauza deteriorarii parametrilor macroeconomici, iar bancile elene sunt afectate direct de scumpirea finantarilor pentru Grecia. Asa incat ipoteza unor consolidari in sistemul bancar elen castiga argumente suplimentare, iar in cazul in care se va concretiza va antrena probabil fuziuni si in Romania.

Nici Banca Transilvania, singura mare institutie de credit cu capital privat local, dar nici Banca Carpatica nu au contribuit pana acum la concretizarea potentialului de consolidari pe piata locala, desi tentativele nu au lipsit.

O surpriza de proportii a fost intrarea Bank of Cyprus cu 10% din capitalul Bancii Transilvania, insa continuarea acestei miscari ramane incerta.

Teama autoritatilor de panica ce ar putea aparea odata cu intrarea unei banci in faliment - chiar a uneia foarte mici - reduce sansele disparitiei unor jucatori prin mecanismele pietei.

O alta "plasa de siguranta" pentru bancile vulnerabile, care intra in modele de business riscante ori nu au actionari destul de puternici, este garantarea substantiala a depozitelor populatiei, care impiedica o triere naturala a jucatorilor.

Andreas Treichl, seful Erste Group, considera ca daca guvernele ar elimina garantarea depozitelor pentru clienti nu ar mai aparea "anomalii" precum Hypo-Alpe Adria, banca salvata in ultimul moment de la faliment de catre guvernul austriac.

"Clientul ar invata atunci sa aleaga si sa pretuiasca soliditatea unei banci, acceptand o dobanda mai mica in schimbul sigurantei depunerilor, fara ca pe piata sa mai poata aparea excese."

In perspectiva retragerii treptate a autoritatilor de pe piete si a temperarii emotiilor amplificate de perioada de criza, teoriile mai vechi privind consolidarea bancilor europene ar putea castiga suport in realitate.

Analistii grupului italian UniCredit considera ca exista jucatori in regiune care ies din criza suficient de puternici pentru a putea profita de slabiciunea altora si a-si intari pozitiile. Mai mult, se asteapta ca regiunea sa suscite interesul unor jucatori noi, precum cei spanioli, chinezi sau rusi.

De asemenea, Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania, anticipeaza ca "peisajul pietei bancare locale se va schimba de anul acesta". "Nu stiu exact cand anume si care banci vor fi implicate, insa vom vedea schimbari, iar surprizele nu vor lipsi."

Dincolo de eventuale consolidari, piata va continua sa treaca prin ajustari importante cel putin si anul acesta, dupa euforia extinderii retelelor de unitati si a cresterii numarului de angajati de pana in 2008. Prabusirea cererii de credite a impins deja unele banci la abandonarea modelului de lucru prin unitati specializate in vanzarea de credite, transformandu-le in agentii cu servicii complete sau inchizand unele sucursale.

Pentru 2010, bancherii nu indraznesc sa prognozeze cresteri ale creditului cu mai mult de o cifra, iar Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, estimeaza ca revenirea creditarii la viteza normala va avea loc de-abia in 2011-2012.

Pe de alta parte, presiunea reducerii costurilor ar putea incuraja modernizarea serviciilor bancare prin incurajarea operatiunilor si a tranzactiilor electronice. In plus, se reporteaza promisiunea cresterii calitatii serviciilor. Un mare semn de intrebare pentru industria bancara europeana, inclusiv pentru cea locala, este legat de modificarile asteptate in reglementarile si instrumentele de supraveghere.

Analistul financiar Dragos Cabat considera ca importante vor fi sursele de profit ale bancilor, in conditiile in care marjele de castig vor fi foarte mici si de aceea se asteapta la un sistem mai structurat la orizontul lui 2015. "Bancile mici nu vor supravietui daca nu isi vor gasi o nisa pe care sa se axeze. Ma astept la mai putine banci, in jur de 20, dintre care cinci-sase vor fi banci mari generaliste, iar restul banci mici de nisa."

Ce spuneau bancherii in 2004:

• Vom asista la fuziuni si achizitii. Multe nume vor disparea de pe piata in paralel cu aparitia unor banci specializate.
• Cele mai mari patru-cinci banci vor controla 75-80% din piata.
• Servicii si produse din ce in ce mai complexe, in oferte la pachet, concurenta pe masura.
• Unele banci vor paria pe tehnologie pentru extinderea cotei de piata, altele vor ramane la reteaua din ciment si caramida.
• Privatizarile CEC si BCR vor schimba radical structura pietei, ducand serviciile bancare mai aproape de orasele mici si zona rurala.
• Distributie intarita prin agenti care vor scuti clientul de drumul la banca.

Piata a crescut rapid. Consolidarea se amana

Ce s-a intamplat in ultimii cinci ani

• Structura pietei bancare nu s-a modificat radical in ultimii cinci ani, dar au existat fuziuni si achizitii notabile, cum a fost preluarea BCR de catre grupul austriac Erste in 2006 si fuziunea dintre HVB si Banca Tiriac in acelasi an. Au aparut bancile specializate pe finantarea achizitiilor de locuinte: Raiffeisen Banca pentru Locuinte si BCR Banca pentru Locuinte.
• La jumatatea anului trecut primele cinci banci locale controlau circa 50% din piata, avand sub administrare active de peste 40 mld. euro. Dintre acestea, doar Banca Transilvania are capital majoritar autohton.
• Competitia s-a ascutit pe toate segmentele de piata in ultimii ani, bancile venind cu noi produse si servicii pentru a-si majora cota de piata. Incepand cu 2007, bancile au inceput sa introduca servicii de internet banking si carduri cu CIP. Serviciile de POS oferite comerciantilor s-au dezvoltat, de asemenea, rapid si in acest moment vin la pachet cu servicii de cash management sau linii de credit.
• Majoritatea bancilor si-au extins agresiv reteaua de sucursale in anii de boom ai creditarii, ajungand de la 3.500 de unitati la sfarsitul lui 2005 la aproape 6.500 de unitati in septembrie anul trecut.
• Din cele doua banci mari de stat care urmau sa fie privatizate, doar BCR a iesit de sub controlul autoritatilor. CEC, ramas in proprietatea statului, a trecut printr-un proces de rebranding. Multe banci si-au deschis sucursale in orasele mai mici ale tarii, dar populatia rurala ramane in continuare slab bancarizata.
• Clientii continua sa mearga la sediul bancii pentru orice produs sau serviciu de care au nevoie, foarte putine banci apeland la agenti de vanzari. Ciprian Botea