Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Alpha Bank, Citi Bank, Garanti Bank, NetTeam, Deloitte, Reff & Asociaţii, Aegrm.ro, PwC, EximBank, KeysFin şi casadetraduceri.
„Eu cred că România ar putea după Brexit să atragă investitorii străini, iar ceea ce ne trebuie acum este un cadru legislativ atractiv. Oportunitatea există de mult timp, problema este că nu reuşim să stabilim un mediu prietenos. În loc să lucrăm pentru acest lucru noi introducem legi care se aplică retroactiv“, a explicat Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen România, făcând trimitere la legea dării în plată.
Banca Naţională, prin vocea viceguvernatorului Bogdan Olteanu, a dat asigurări că impactul Brexitului pe piaţa internă este limitat şi a precizat că pieţele funcţionează şi lichiditatea circulă.
Problema bancherilor este mai puţin Brexitul, ci modul cum reuşesc să crească creditarea în condiţiile în care economia nu are suficiente businessuri bancabile. De altfel, şeful Citi România Tibor Pandi a spus că nu vede un impact imediat al Brexitului pe ţările din Europa Centrală şi de Est şi a punctat că s-a intensificat competiţia pe piaţa corporate.
În condiţiile în care multinaţionalele nu prea mai iau finanţări, bancherii se bat pe companiile româneşti, care însă nu sunt suficiente nici ca număr, nici ca volum al businessului. În aceste condiţii, Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Bank, i-a întrebat pe ceilalţi bancheri cum îşi explică competiţia acerbă pe un segment care în criză a avut cel mai ridicat nivel de NPL-uri (50%) oferind marje atât de mici. Dar răspunsul bancherilor nu a fost suficient de mulţumitor: băncile se bat doar pe IMM-urile bune.
„Prezenţa locală este foarte importantă. Este greu să explici boardului din Amsterdam sau Viena că vrei să finanţezi businesssuri atipice“, a explicat Omer Tetik, CEO al BT.
Potrivit bancherilor prezenţi la ZF Bankers Summit, pe partea de retail există loc suficient de creştere şi nu se poate vorbi în acest moment de o supraîncălzire.
Pe de altă parte, ritmul susţinut de creştere a creditelor persoanelor fizice s-a oprit pe partea creditelor imobiliare după intrarea în vigoare a legii dării în plată.
Fără să indice cifre concrete, bancherii au lăsat să se înţeleagă că vânzările de credite imobiliare standard cu avans mărit la 35% s-au prăbuşit. BRD a anunţat chiar că se fac analize interne şi se studiază posibilitatea reducerii avansului.
Lipsa proiectelor majore de infrastructură, lipsa investiţiilor statului afectează sistemul bancar.
Deşi are o pondere extrem de scăzută în PIB, de 53% la finalul anului 2015, sistemul bancar românesc este supraaglomerat, existând 37 de bănci, ceea ce înseamnă că vor avea loc fuziuni şi achiziţii în perioada următoare.
