Schimbarea neasteptata a perceptiei strainilor asupra Romaniei acreat o problema nebanuita pentru bancherii locali, care acum sevad in situatia de a avea multi euro, cu care nu au insa ce safaca.
Leul a castigat peste 2% in fata euro de la inceputul anului sia ajuns la maximul ultimelor opt luni la cursul BNR, sustinut devanzarile mari de valuta ale jucatorilor straini, care sunt din nouatrasi de dobanzile la lei relativ ridicate de la Bucuresti. BNR acalculat ieri un curs de 4,1355 lei pentru un euro, in scadere cu0,26 bani fata de ziua precedenta.
"Nu cred ca actuala intarire a leului este consecinta unorfluxuri comerciale, ci mai degraba financiare. E o consecinta amodificarii sentimentului investitorilor internationali fata deRomania in bine. Nu a fost niciodata o problema a localilor, nu eiau impins cursul. Jocurile se fac la Londra, acum cei de acolo vadca Romania este pe punctul de a-si repara relatia cu FMI si pariazape leu, vanzand euro", spune Mihai Bogza, presedintele executiv alBancpost, fost viceguvernator al BNR.
La Bucuresti, bancile au deja suficienti euro in conturi, iarasta se vede in dobanzile tot mai mici pe care le platescclientilor pentru depozitele in euro.
In prezent, cea mai buna dobanda afisata pentru depozitele pe oluna in euro ale companiilor este de 4,25% pe an, la Bank ofCyprus. La polul opus, RBS Bank plateste doar 0,5% pe an. Inianuarie anul trecut, dobanzile plecau de la 2,1% pe an si urcaupana la 6,5% pe an, in conditiile in care bancile cautau cudisperare sa atraga depozite pe plan local, pentru a-si echilibrabilanturile, pe care le finantasera pana atunci prin imprumuturi dela mamele lor din strainatate.
Intre timp tensiunea s-a atenuat, mai ales ca BNR a redus intrei randuri rezervele minime obligatorii pe care bancile trebuiesa le tina la valuta, de la 40% la 25% din fondurile atrase,eliberand astfel in piata circa 6 miliarde de euro.
"Bancile mari de retail au beneficiat cel mai mult de reducerearezervelor minime la valuta, dar tot ele sunt cele care au semnatcu BNR si FMI ca nu vor reduce expunerea pe Romania. Acum stau pebani si nu au cum sa-i plaseze profitabil. Bancile nu au inghetatcreditarea, dar sunt mult mai atente cui dau credite", spunetrezorierul unei banci cu o prezenta importanta pe piatavalutara.
Pe piata interbancara, lichiditatile in euro pot fi plasate ladobanzi de circa 0,5% pe an. Castigul este cu mult sub costurile pecare bancile trebuie sa le suporte la liniile de finantare in euroatrase din strainatate. In schimb, la creditele acordate clienteleibancile cer dobanzi de la 6% la 20% pe an.
"Bancile sunt presate acum sa dea credite, pentru ca trebuie safacem ceva cu banii pe care ii avem si sa aducem activele la unnivel care sa garanteze suficiente venituri. Ne confruntam insa incontinuare cu o problema de cerere bancabila", afirma Bogza.
Pana acum imprumuturile masive ale statului - atat in lei cat siin euro - au oferit bancherilor un debuseu pentru plasareaprofitabila a lichiditatilor, insa cererea de fonduri ar trebui sase reduca, odata cu ajustarea planificata a deficitului bugetar.
Dinspre companii se resimte de asemenea lipsa de apetit abancilor pentru a acorda credite. "Este un moment conjunctural incare bancile straine cu filiale in Romania nu-si retrag baniipentru ca s-au angajat ca atare in cadrul acordului cu FMI. Dar inacelasi timp, nici n-au majorat volumul de credite in asa masuraincat aceste fonduri in valuta sa fie plasate in economia reala",comenteaza Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor deAfaceri din Romania si administratorul unui fond de privateequity.
De altfel, creditul privat, atat in lei, cat si in valuta, aajuns in noiembrie sa inregistreze scaderi fata de noiembrie anultrecut, potrivit celor mai recente date ale BNR.
Soldul creditului neguvernamental era in noiembrie de 200,8miliarde de lei (circa 47 de miliarde de euro).
Aceasta inseamna practic ca bancile au vandut mai putine creditenoi anul trecut decat au rambursat clientii din fondurileimprumutate in trecut.
Pentru anul acesta bancherii vad mai degraba cerere pentrucredite pe termen scurt, atat din partea populatiei, cat si acompaniilor, in conditiile in care nimeni nu mai are incredere sase angajeze la investitii importante.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
