Ţările menţionate de cotidianul elen sunt Albania, Bulgaria, Cipru, România, Serbia, Turcia şi Macedonia. Solicitarea a fost transimsă de băncile centrale din aceste ţări împreună cu mecanismul unic de supraveghere din cadrul Băncii Centrale Europene.
Băncile greceşti controlează patru instituţii de credit de talie mare şi medie pe piaţa locală (Alpha, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească), care au împreună circa 13% din activele sistemului bancar. Băncile greceşti au pierdut constant cotă de piaţă la nivel local, dar au în continuare o prezenţă vizibilă.
Grupurile de la Atena şi-au retras o mare parte din sprijinul financiar acordat subsidiarelor locale, care au fost nevoite să se bazeze mai mult pe depozite de la clientelă.
Pentru a atrage depozite sau pentru a-şi convinge clienţii existenţi să nu plece în contextul crizei din Grecia, acestea au fost însă nevoite să păstreze dobânzile pasive peste media pieţei, ceea ce le-a afectat rezultatele.
La costurile mari cu dobânzile s-au adăugat şi cheltuielile cu provizioanele constituite în contul creditelor neperformante.
Şeful supravegherii din BNR, Nicolae Cinteză, declara la finalul lunii februarie că banca centrală monito-rizează cu atenţie situaţia din Grecia şi că băncile locale cu acţionariat elen au o solvabilitate foarte bună şi un grad ridicat de provizionare a creditelor neperformante, dar că le-a cerut acestora să aibă expunere pe Grecia mai mică decât resursele atrase din această ţară.
Cerinţa băncilor centrale din regiune de eliminare a expunerii pe Grecia a fost luată în contextul discursului agresiv al noului guvern de stânga de la Atena la adresa creditorilor internaţionali ai Greciei, ceea ce a creat temeri privind un eventual default al statului elen.
