BCR, BRD şi Banca Transilvania - primele trei bănci din sistem după valoarea activelor deţinute - au publicat pe site-urile proprii anunţuri de vânzare a circa 1.300 de case şi apartamente şi speră să încaseze din valorificarea acestora echivalentul a 70 mil. euro.
La rândul său, BRD a publicat pe site-ul propriu anunţuri cu circa 165 de case şi apartamente şi speră să recupereze din vânzarea acestora suma de 18 mil. euro. Şi Banca Transilvania a aruncat pe piaţă 250 de locuinţe, cu o valoare cumulată de 16 mil. euro. Anunţurile publicate de bănci pe site-urile proprii sunt însă numai o parte din numărul total al imobilelor executate silit.
În urma unei solicitări a ZF, reprezentanţii BRD au menţionat că la finalul lunii iunie numărul caselor şi apartamentelor recuperate de bancă de la clienţii rău-platnici se ridica la 870 de imobile, nivel similar cu cel de la finalul anului trecut. BRD a vândut însă 155 de locuinţe executate silit în primele şase luni după ce anul trecut banca găsise încă 250 de cumpărători pentru casele recuperate de la restanţieri.
Reprezentanţii unei alte bănci din top zece afirmă că au executat în ultimul an şi jumătate 750 de case şi apartamente şi au vândut puţin peste 400 de imobile. Vânzările vizează şi imobile recuperate în anii anteriori, bancherii găsind destul de greu cumpărători în contextul în care piaţa imobiliară nu a reuşit să-şi revină din criză.
"Imobilele vândute nu sunt numai din imobilele date în executare în acelaşi an, ci pot fi vânzări şi din imobilele date în executare în anii precedenţi", au precizat oficialii băncii.
Multe dintre locuinţele executate silit de bancheri se află la a doua sau a treia tentativă de vânzare şi au preţuri reduse cu până la 25% faţă de valoarea la care au fost scoase pe piaţă iniţial. Bancherii au ţinut mult timp de preţ, dar în ultima perioadă au început să mai renunţe la pretenţii, văzând că stocul de imobile executate creşte şi cererea este foarte slabă.
Cu toate acestea, băncile nu par dispuse să vândă cu orice preţ, mai ales că de multe ori suma pe care o au de recuperat de la clienţi depăşeşte de câteva ori valoarea imobilului scos la licitaţie. De exemplu, UniCredit Ţiriac încearcă să vândă cu echivalentul a 39.000 de euro un apartament în Ploieşti, în condiţiile în care are de recuperat de la proprietar peste 100.000 de euro.
Mai mult, acelaşi apartament este executat şi de Intesa Sanpaolo, care pretinde o creanţă de aproape 60.000 de euro.
Executarea persoanelor fizice are efecte dramatice, având în vedere că practic mii de familii sunt pe cale să-şi piardă casele pentru că nu şi-au mai plătit ratele la bănci. Fenomenul executărilor silite a luat amploare în criză după ce mulţi datornici au ajuns şomeri sau li s-a diminuat salariul. Deprecierea leului a jucat la rândul său un rol important, având în vedere că 95% din creditele ipotecare acordate de băncile locale sunt în euro, dolari sau franci elveţieni.
Există, de asemenea, cazuri în care băncile au scos la vânzare blocuri întregi, cel mai probabil fiind vorba de finanţări acordate unor dezvoltatori imobiliari care nu au mai reuşit să găsească cumpărători după ce criza financiară din ultimii patru ani a îngheţat practic tranzacţiile.
Bancherii şi-au înăsprit poziţia faţă de clienţii care nu îşi mai plătesc ratele după ce au încercat în mai multe rânduri să restructureze creditele cu probleme. Executarea silită este ultima soluţie pe care bancherii o iau în considerare, având în vedere că de multe ori bunurile executate silit sunt vândute în pierdere.
Presiunile s-au acumulat însă în ultima perioadă şi bancherii au trecut la acţiune acolo unde soluţiile de restructurare nu au dat rezultatele scontate. Volumul restanţelor la creditele în valută ale persoanelor fizice depăşeau echivalentul a un miliard de euro la jumătatea acestui an. De obicei, împrumuturile în euro sau alte valute au în spate garanţii imobiliare.
Unii clienţi au renunţat însă de bunăvoie la plata ratelor, preferând ca banca să îi execute silit imobilul adus în garanţie, pentru că s-au trezit că suma pe care o au de rambursat băncii a ajuns să fie de câteva ori mai mare decât valoarea de piaţă a locuinţei.
Alţii au ajuns însă la un acord cu banca pe care au mandatat-o să găsească un cumpărător pentru proprietatea adusă în garanţie în timp ce ei continuă să-şi plătească ratele.
Spre exemplu, BRD are peste 50 de case şi apartamente pe care le vinde prin procedura de valorificare amiabilă a garanţiilor. Aceste imobile aparţin clienţilor care nu sunt restanţieri, dar vor să renunţe la contractul de credit dintr-un motiv sau altul, preţurile fiind mai mari decât în cazul locuinţelor executate silit. Totodată, bancherii şi-au pierdut răbdarea şi cu firmele şi au scos la vânzare mii de spaţii comerciale sau de birouri şi hale industriale. De exemplu, BCR a executat silit sediul unei firme din Bucureşti, care are şase etaje, o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi şi pe care vrea să încaseze 5,3 milioane de euro. Băncile au însă la vânzare şi benzinării sau hoteluri, în timp ce pe listele cu anunţuri s-au strecurat de-a lungul timpului şi grădiniţe sau locuri de parcare.
Băncile preferă să se ocupe singure de recuperarea creanţelor provenite din credite ipotecare, în timp ce împrumuturile de consum ajunse în "default" sunt vândute la pachet firmelor specializate.
Recuperatorii se aşteaptă însă ca, pe măsură ce stocul bunurilor executate silit se acumulează, bancherii să devină mai flexibili şi să vândă inclusiv credite garantate.
BRD vinde cu 2,5 milioane de euro o vilă din centrul Bucureştiului
BRD, a doua bancă după activele deţinute, a scos la licitaţie la începutul lunii septembrie o vilă în centrul Bucureştiului, cu o suprafaţă de peste 500 de metri pătraţi, încadrată în categoria monumentelor istorice, preţul cerut fiind de 2,5 milioane de euro.
Imobilul este situat pe strada Ion Luca Caragiale din sectorul doi al Capitalei şi era proprietatea omului de afaceri Virgil Tănăsescu, care deţine restaurantele Burebista
Proprietatea fusese evaluată iniţial la 3,3 milioane de euro, dar preţul a fost redus cu 25%, în condiţiile în care nu s-a găsit un cumpărător de la prima încercare. Imobilul, care are un teren adiacent de 1.600 de metri pătraţi, este situat pe strada Ion Luca Caragiale din sectorul doi al Capitalei şi era proprietatea omului de afaceri Virgil Tănăsescu, care deţine restaurantele Burebista.
De altfel, în imobilul executat silit de BRD funcţionează restaurantul Villa Rodizio, deţinut tot de Tănăsescu. Banca încearcă să recupereze o creanţă de aproape 3,2 milioane de euro din două contracte de împrumut înregistrate în anul 2008. La această creanţă se adaugă şi dobândă, comisioane, penalităţi de întârziere şi cheltuieli de executare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
