Acţiunile marilor bănci din Europa au pierdut teren în cursul zilei de luni, din cauza preocupărilor legate de criza valutară a Turciei, care se accentuează. Pe alte pieţe emergente, cele mai afectate bănci sunt ING, UniCredit şi banca spaniolă BBVA, relatează Reuters.
Indicele acţiunilor bancare din zona euro - ESTX BANKS - a scăzut cu peste 1,6%, plasându-se aproape de cel mai scăzut nivel din acest an şi indicând scăderi pentru a patra sesiune la rând.
Lira turcească şi-a revenit, luni, de la scăderea record înregistrată faţă de dolar, după anunţul făcut de banca centrală din Turcia, care a precizat că va acorda „toate lichidităţile de care băncile au nevoie”, precum şi faptul că-şi va diminua cerinţele cu privire la rezervele minime obligatorii. Potrivit Reuters, această ultimă decizie ar fi menită să introducă o sumă de şase miliarde de dolari în sistemul financar.
Rublele ruseşti au scăzut şi ele, atingând cel mai scăzut nivel din 2016 sub presiunea scăderii lirei turceşti şi a preocupărilor investitorilor faţă de noile sancţiuni ale Statelor Unite împotriva Rusiei.
„Există o reacţie de panică asupra tuturor monedelor de pe pieţele emergente, îngrijorările răspândindu-se asupra randului sud-african, asupra rupiei indiane sau a peso-ului mexican”, a declarat analistul Alexandre Baradez de la compania de brokeraj IG Group.
Acţiunile Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA), din Spania, ale băncii olandeze ING şi ale UniCredit (Italia), care deţin unităţi în Turcia, au scăzut cu peste 3%, în timp ce BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, a suferit o scădere de peste 1%.
La ora scrierii acestei ştiri, Bursa de Valori Bucureşti înregistra scăderi la toţi indicii principali: indicele BET a înregistrat o scădere de 0,72%, BET-TR a scăzut cu 0,72%, iar indicele BET-FI a scăzut cu 0,37%.
Cotaţia înregistrată luni vine, însă, la capătul unei evoluţii ce a început pe 26 iulie. Atunci, lira turcească şi-a inceput deprecierea graduală atât în raport cu euro, cât şi cu dolarul, depreciere ce a culminat pe 9 august.
Evoluţia lirei turceşti a avut loc pe fondul unui cumul de factori: tensiunile diplomatice cu Statele Unite, generate de reţinerea unui preot american de către autorităţile turce, precum şi îngrijorarea investitorilor cu privire la o implicare tot mai mare a factorului politic turc în economie - în speţă a lui Recep Tayyip Erdoğan.
Între timp, presedintele turc a dat de înţeles că recenta evoluţie a lirei turceşti ar fi, de fapt, rezultatul unui complot. „Care este motivul acestei furtuni într-o ceaşcă de cafea? Nu există niciun motiv economic (...) Asta se numeşte a purta o operaţiune împotriva Turciei”, a declarat Recep Erdoğan, citat de Reuters.
În plus, pe parcursul weekend-ului, preşedintele turc a ameninţat cu reformarea sistemului de alianţe pe care Turcia îl are, a exlus ideea unui ajutor extern şi ideea de creştere a dobânzii de referinţă.
