Riscul ca băncile străine să înceapă să repatrieze capitaluri a alertat într-atât de tare autorităţile încât preşedintele Traian Băsescu, Finanţele şi BNR vorbesc la unison despre necesitatea unui angajament că băncile din Vest nu vor tăia fluxurile de finanţare pentru Est din cauza crizei care macină zona euro.
"Un nou acord de tipul celui de la Viena este necesar pentru toate ţările din zonă. Îmi doresc ca decizia finală a liderilor Uniunii Europene să includă o formulare de angajament precum cel din acordul de la Viena", a declarat pentru ZF Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu Trezoreria.
El spune că în ultima perioadă au avut loc discuţii la nivelul ţărilor din regiune, iar marea majoritate consideră necesar un asemenea angajament de menţinere a expunerii băncilor din zona euro, mai ales ţinând cont de rezultatele benefice pe care le-a avut acordul de la Viena.
În caz de urgenţă România poate fi nevoită să recurgă din nou la banii de la FMI, care poate asigura 3,5 mld. euro, în timp ce UE poate furniza 1,4 mld. euro pentru buget.
La rândul său, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că există pericolul ca băncile occidentale să-şi reducă expunerea faţă de Est, iar pentru a-l contracara trebuie reluată "Iniţiativa de la Viena" încheiată în 2009 prin care România şi alte ţări din zonă au fost protejate de riscul unor retrageri masive de capital.
România a avut dificultăţi cu finanţarea deficitului bugetar chiar şi în perioada 2009 - 2011 în care vechiul acord de la Viena era în vigoare. De mai multe ori BNR a eliberat bani din rezervele minime obligatorii ale băncilor, mai ales din cele în valută, pentru ca Finanţele să aibă de unde absorbi fondurile necesare.
Preşedintele Băsescu a avertizat ieri că şi în situaţia unui deficit bugetar de 3% din PIB în 2012, România ar trebui să împrumute de pe piaţa internă 71,6 miliarde de lei, adică 16,7 miliarde euro, plus alte două miliarde de euro de pe pieţele externe. "În această situaţie, nu suntem într-o poziţie foarte favorabilă la Consiliu, să spunem: «Cereţi băncilor din zona euro să mărească fluxuruile de capital către România». (...) Obiectivul nostru este să se menţină fluxurile de capital către România şi, probabil, formula pe care am convenit-o cu comisarul Barroso va trebui extinsă pentru toate statele emergente din UE, cum sunt Polonia, Ungaria", a spus Băsescu citat de Mediafax.
Cu Polonia şi Ungaria alături România ar avea mai multe şanse să convingă restul ţărilor din UE să susţină instituirea unui angajament al marilor bănci din zona euro de a nu scoate banii din regiune pentru consolidarea propriilor capitaluri. Cele trei ţări sunt şi cele mai expuse la riscul ca băncile occidentale să repatrieze capital în condiţiile în care datoriile acumulate faţă de acestea depăşesc 35% din PIB.
Băsescu a ţinut să spună că în joc nu este doar finanţarea Guvernului, ci şi cea a sectorului privat, în condiţiile în care expunerea în România a băncilor din zona euro se ridică la circa 40 de miliarde de euro. Nivelul ameninţărilor cu care se confruntă România din punctul de vedere al finanţării externe este indicat şi de prezenţa ieri a guvernatorului BNR Mugur Isărescu la o şedinţă a liderilor coaliţiei de guvernare desfăşurată la Palatul Victoria.
Băncile austriece sunt în bună măsură dependente de România prin dimensiunea expunerii la care au ajuns şi care în cazul Erste trece de 20 mld. euro, însă pentru alte grupuri mai mari România ar putea conta mai puţin în economia businessului acestora şi de aceea ar fi nevoie de implicarea în discuţie a mai multor ţări din regiune. Pe de altă parte, Ungaria nu are deloc o relaţie bună cu băncile străine şi face eforturi să reorienteze total creditarea spre moneda locală, viraj pe care România cu greu şi l-ar permite după ce creditul în valută a depăşit 60% din total.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
