BNR a redus dobânda cu 0,25 puncte, la un nou minim istoric, de 2,75%, şi rezervele în valută la 14%

4 nov 2014 Autor: Ovidiu Tempea

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis marţi să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 3% la 2,75% pe an, nou minim istoric, coridorul de variaţie de la 2,75 la 2,5 puncte, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută, de la 16% la 14%.

 

Odată cu reducerea ratei cheie la 2,75% pe an, decizie anticipată de analiştii financiar-bancari, BNR a hotărât şi îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,5 puncte procentuale de la +/-2,75 puncte procentuale.

Astfel, începând de miercuri, 5 noiembrie 2014, rata dobânzii aferente facilităţilor de creditare (Lombard) se va reduce la 5,25% pe an de la 5,75%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menţine la 0,25% pe an.

Aceasta este a treia reducere a dobânzii de politică monetară după reluarea ciclului de scădere, în luna august, când Banca Naţională a operat o tăiere de 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%. La finele lunii septembrie, BNR a operat o nouă reducere, de la 3,25% la 3%.

Astfel, în mai puţin de trei luni, banca centrală a operat trei reduceri consecutive ale dobânzii, în condiţiile în care România a intrat de la mijlocul anului în recesiune tehnică, iar inflaţia s-a plasat la niveluri foarte joase.

Totodată, banca centrală a decis să reducă rata rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de la 16% la 14% începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie - 23 decembrie 2014. Rata rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei se menţine la 10%.

Datele statistice evidenţiază menţinerea ratei anuale a inflaţiei la niveluri scăzute şi după epuizarea impactului reducerii cotei TVA pentru unele produse de panificaţie. Plasarea ratei anuale a inflaţiei sub valorile prognozate şi la limita de jos a intervalului de variaţie ţintit s-a datorat în principal evoluţiei temperate a preţurilor volatile ale produselor alimentare, inflaţiei scăzute din zona euro, precum şi efectelor persistente ale deficitului de cerere agregată şi ale ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la nivelul de 1,54% în luna septembrie, de la 0,84% în luna august, pe fondul disipării efectului statistic al reducerii cotei TVA la unele produse de morărit şi panificaţie în anul 2013. În acelaşi timp, rata medie anuală a inflaţiei a rămas la nivelul de 1,2% în luna septembrie, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum -indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană - a fost de 1,3%, nivel similar celui din luna anterioară.

În sectorul economiei reale cele mai recente date indică o relativă decelerare a dinamicii anuale a producţiei industriale în condiţiile redresării încă lente a cererii interne, în principal pe seama evoluţiei investiţiilor şi ale atenuării tendinţei ascendente a exporturilor.

Împrumuturile în monedă naţională au continuat să consemneze ritmuri pozitive de creştere în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei. Dinamica anuală reală a creditului acordat sectorului privat a rămas însă în teritoriu negativ pe fondul accentuării contracţiei stocului de credite în valută şi al derulării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit.

CA al BNR reiterează că implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici macroeconomice, în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă, precum şi reluarea în condiţii prudenţiale a procesului de intermediere financiară şi remunerarea adecvată a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea creşterii economice şi întărirea rezistenţei economiei româneşti la şocuri externe.

BNR reafirmă că utilizarea şi dozarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune, în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional, sunt de natură să asigure îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu precum şi menţinerea stabilităţii financiare.Odată cu reducerea ratei cheie la 2,75% pe an, începând cu data de 5 noiembrie 2014, BNR a decis şi îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,5 puncte procentuale de la +/-2,75 puncte procentuale.

Astfel, începând de miercuri, 5 noiembrie 2014, rata dobânzii aferente facilităţilor de creditare (Lombard) se va reduce la 5,25% pe an de la 5,75%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menţine la 0,25% pe an.

Aceasta este a treia reducere a dobânzii de politică monetară după reluarea ciclului de scădere, în luna august, când Banca Naţională a operat o tăiere de 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%. La finele lunii septembrie, BNR a operat o nouă reducere, de la 3,25% la 3%.

Astfel, în mai puţin de trei luni, banca centrală a operat trei reduceri consecutive ale dobânzii, în condiţiile în care România a intrat de la mijlocul anului în recesiune tehnică, iar inflaţia s-a plasat la niveluri foarte joase.

Totodată, banca centrală a decis să reducă rata rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de la 16% la 14% începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie - 23 decembrie 2014. Rata rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei se menţine la 10%.

CA al BNR a analizat şi aprobat raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat într-o conferinţă de presă organizată joi, 6 noiembrie.

 
Cuvinte cheie:
BNR
, DOBÂNZI
,
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide