BNR acceptă că este nevoie de conversia creditelor din franci în lei şi recomandă băncilor flexibilizarea mecanismului de rambursare

Şefii băncilor care au acordat credite în franci elveţieni şi conducerea Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) s-au întâlnit astăzi cu oficialii Băncii Naţionale pentru a găsi soluţii la problema creditelor în franci elveţieni.

Circa 75.000 de debitori în franci elveţieni s-au trezit la jumătatea lunii ianuarie că datoreză băncii cu 20% mai mulţi bani după ce cursul de schimb leu/fran a explodat.

Aceştia suportaseră deja o depreciere a francului cu 60% în perioada de criză şi mulţi se aflau deja la limită cu plata ratelor, ceea ce înseamnă că în lipsa unei soluţii băncile s-ar putea trezi cu un nou val de credite neperformante.

BNR este responsabilă că nu a cerut în cei şase ani de la izbucnirea crizei conversia creditelor din franci în lei

Citiţi mai jos comunicatul transmis astăzi de BNR în urma discuţiilor cu băncile:

În data de 29.01.2015, la sediul Băncii Naţionale a României a avut loc o întâlnire de lucru între conducerea executivă a BNR, conducerile băncilor comerciale care au acordat credite în franci elvţieni (CHF) şi conducerea Asociaţiei Române a Băncilor.

BNR şi băncile comerciale sunt preocupate de problema creditelor în CHF, pentru a găsi o serie de soluţii de reducere a serviciului datoriei debitorilor care au fost afectaţi de turbulenţele recente de pe piaţa financiară internaţională determinate de decizia Băncii Centrale a Elveţiei.

În acest sens, s-au agreat următoarele principii care să stea la baza negocierilor între bănci şi clienţi:

1. Există o multitudine de situaţii individuale specifice (în funcţie de situaţia diferită a veniturilor debitorilor, de particularităţile creditelor, de expunerile diferite ale băncilor) care pot fi abordate cu o serie de soluţii diferenţiate. Nu există o singură situaţie general valabilă care să reclame o singură abordare general valabilă.
2. Stabilitatea sistemului financiar bancar este esenţială pentru finanţarea creşterii economice, pentru crearea de locuri de muncă, pentru creşterea veniturilor cetăţenilor şi crearea condiţiilor de rambursare a creditelor. Banca Naţională protejează stabilitatea sistemului financiar bancar din România şi, prin aceasta, protejează interesele milioanelor de deponenţi care au depozite în băncile comerciale. Banca Naţională subliniază că situaţia creditării în CHF nu reprezintă un risc sistemic (din perspectiva ponderii reduse în PIB) dar adoptarea unor măsuri inadecvate poate induce un astfel de risc.
3. Negocierea oricărei soluţii va avea în vedere:
   • să fie bine ţintită către persoanele care au o reală nevoie de a fi sprijinite;
   • să se bazeze pe o impărţire rezonabilă a costurilor ajustării;
   • să nu afecteze stabilitatea sistemului financiar - bancar - adică să nu creeze riscuri pentru milioane de deponenţi;
   • să nu creeze hazard moral – adică să nu genereze aşteptări nerezonabile pe viitor (privind neplata serviciului datoriei) şi să nu discrimineze debitorii în alte monede (lei, euro, dolari);
   • să nu încalce Tratatul privind Uniunea Europeana şi condiţiile de aderare a României - adică să nu restricţioneze libera circulaţie a capitalului.
4. Băncile comerciale vor evalua, de la caz la caz, capacitatea de rambursare a datoriilor de către debitori (în funcţie de veniturile acestora şi de istoricul lor).
5. Pentru a rezolva aceste probleme individuale, băncile comerciale au la dispoziţie o serie de soluţii optionale consistente cu principiul împărţirii poverii ajustării (burden – sharing) aplicat şi pe plan internaţional. Aceste soluţii care pot fi propuse clienţilor includ, dar nu se limiteaza la:
6. Soluţii individualizate care să menţină ratele lunare în lei aferente creditelor în CHF la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014;
7. Conversia creditelor din CHF în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei;
8. Reducerea temporară a ratei dobânzii la creditele în CHF pentru a compensa efectul aprecierii CHF;
9. Flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, prin aplicarea prevederilor Ordonanţei 46/2014, cu modificările avute în vedere privind extinderea sferei de cuprindere a acesteia; simplificarea procedurilor administrative; intărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca (astfel încât în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit precum rata dobânzii, comisioane, solicitarea constituirii de noi garanţii).

Soluţiile sunt complementare; fiecare banca poate aplica un mix adecvat de soluţii adaptat fiecărui caz individual. Ele sunt valabile şi pentru creditele acordate în alte monede şi pot fi optimizate de la caz la caz.