Banca Naţională încurajează procesul de consolidare a sistemului bancar local având în vedere că sunt prea multe bănci pentru cât business poate să genereze economia, companiile şi persoanele fizice.
Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, spune că unii acţionari au „obosit“ întrucât băncile pe care le controlează nu au reuşit să obţină profit.
„Într-un fel este normal acest proces de consolidare şi pentru că acţionarii vechi sunt obosiţi de ani de nemarcat profit. Practic, pentru aceştia după 2009 nu au fost multe veşti bune. Dacă ar fi investit în energie, stăteau mai bine decât după investiţiile în banking. Şi mulţi dintre aceştia au şi obligaţii instituţionale. Acţionarii din ţările-mamă au aşteptările lor şi se pot decide oricând să se orienteze către altceva decât sectorul bancar.“
Această consolidare înseamnă preluări de bănci, fuziuni, achiziţii de portofolii de credite şi de depozite de la cei care vor să părăsească piaţa. Conform calculelor la sfârşitul acestui deceniu, România ar trebui să aibă 10-15 bănci mai mari, care fac de toate, nu 40 câte sunt acum.
Criza a lovit în plin sistemul bancar, bancherii fiind total nepregătiţi pentru scăderea business-urilor companiilor ca urmare a căderii economice şi a reducerii veniturilor persoanelor fizice care nu au mai avut bani să îşi plătească ratele. Dacă în primii ani de criză băncile au ascuns prin bilanţ creditele neperformante, în ultimii doi ani BNR le-a presat să le scoată la suprafaţă şi să le vândă. Anul trecut tot sistemul bancar românesc a raportat o pierdere de 4,4 mld. lei (1 mld. euro), la polul opus faţă de anul de vârf 2008 când avusese un profit de 1 mld. euro.
Citeşte şi:
Garanti: Clientul nu mai vine singur la bancă, cum era în anii de boom, ci trebuie convins
După preluarea Volksbank de către Banca Transilvania, analiştii se aşteaptă la mişcări mai rapide în sistemul bancar mai ales că Banca Naţională pune presiune pe acţionarii unor bănci să ia o decizie în privinţa viitorului lor.
Ilie Carabulea, acţionarul principal al Băncii Carpatica, a fost presat să găsească o soluţie pentru banca din Sibiu, el semnând deja un acord de vânzare cu fondul de investiţii J.C. Flowers. Având bani şi dorinţă de a investi, americanii sunt încurajaţi să preia şi alte bănci locale, cum ar fi Piraeus, Crédit Agricole, Banca Românească sau Credit Europe.
Pentru Piraeus, o bancă de locul 11, sunt mai mulţi investitori interesaţi printre care şi ungurii de la OTP Bank, care au preluat anul trecut operaţiunile portughezilor de la Millennium Bank. „Au fost făcuţi paşi în negociere. Decizia se ia la Atena“, a menţionat Mădălina Teodorescu, vicepreşedinte Piraeus Bank România, la un seminar pe teme bancare.
Înainte ca acţionarii, cei mai mulţi străini, să găsească o soluţie pentru operaţiunile din România, băncile sunt presate să se restructureze începând de la modelul operaţional până la portofoliul de credite şi de clienţi pentru a încerca să revină pe profit sau măcar să nu mai ceară bani de la acţionari pentru acoperirea găurilor.
„Vedem că băncile continuă procesul de restructurare a portofoliilor şi a activităţii. Este necesară adaptarea modelelor de business chiar dacă facem parte din grupuri puternice“, a menţionat Bogdan Neacşu, vicepreşedinte Garanti Bank România.
În ciuda faptului că în ultimii ani au vândut masiv pachete de credite neperformante, băncile încă au în seifuri împrumuturi care le aduc pierderi, NPL-urile rămase fiind estimate la 3-4 miliarde de euro.
