BNR constată că cele mai recente date statistice sugerează o uşoară degenerare a creşterii economice în trimestrul II, dar peste valorile prognozate anterior, conform minutei şedinţei Consiliului de Administraţie din 4 august.
Consumul privat a fost motorul creşterii economice robuste din T2, dar aportul, probabil, negativ al formării brute de capital fix (investiţiile) a influenţat negativ nivelul de creştere. Piaţa construcţiilor înregistrează o scădere, pe seama reducerii investiţiilor statului în infrastructură. De asemenea, contribuţia exportului net la dinamica PIB ar putea redeveni negativă în T2, spun membrii Consiliului de Administraţie.
Institutul Naţional de Statistică va anunţa luni dimineaţa (14 august) primele estimări legate de evoluţia economiei din T2. BNR remarcă creşterea gradului de încordare a pieţei muncii, având în vedere cererea mai mare decât oferta. Deficitul de specialişti se vede din ce în ce mai mult pe piaţa muncii, iar cei care angajează sunt nevoiţi să majoreze salariile cu nivelul de peste două cifre.
Deşi se înregistrează o dinamizare a creditului acordat sectorului privat, BNR constată persistenţa decalajului preventiv între dinamica creditului şi cea a creşterii economice, implicând întârzierea refacerii intermedierii financiare.
Consiliul de Administraţie a discutat o nouă prognoză pe termen mediu care reconfirmă perspectiva accelerării semnificative a inflaţiei, chiar mai pronunţate decât se anticipa anterior.
În decembrie inflaţia este aşteptată să ajungă la 1,9% (an pe an), peste nivelul de 1,6% anticipat anterior. În decembrie 2018 rata inflaţiei anticipată de BNR va fi de 3,2%, nivel de trei ori mai mare decât cel înregistrat în 2016.
În aceste condiţii, şi dobânzile la lei vor creşte faţă de nivelurile minime istorice actuale.
Creşterea economică considerată peste aşteptări este susţinută de politica bugetară care implică majorări salariale ridicate. Pentru prima dată BNR consideră că există argumente serioase pentru o reacţie de politică monetară a băncii centrale la politica fiscală şi bugetară a guvernului.
„A fost menţionat şi riscul unui potenţial grad mai mare de prociclicitate a politicii fiscale şi a celei de venituri, cuplat cu o structură mai nefavorabilă a cheltuielilor bugetare, de natură să stimuleze prioritar cererea de consum şi să sporească excedentul de cerere agregată şi deficitul de cont curent”, se arată în minuta şedinţei de administraţie din 4 august.
Din cauza incertitudinilor externe, cum ar fi conduita politicilor monetare ale principalelor bănci centrale, dinamica cursului de schimb al leului şi impactul asupra balansului de plăţi nu trebuie să fie subestimate.
Mai mulţi membri ai Consiliului de Administraţie susţin necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea stabilităţii macroeconomiei, reiterându-se că politica monetară nu poate contrabalansa prociclicitatea altor politici economice fără a genera efecte adverse.
Economia României creşte cu peste 5% pe an, nivel considerat peste potenţial, adică există un grad de supraîncălzire care va duce ulterior la o corecţie. De asemenea, pe piaţa monetară şi valutară se înregistrează una dintre cele mai bune perioade, cu o stabilitate a cursului leu-euro, la care se adaugă nivelurile extrem de scăzute ale dobânzilor la lei, cele mai mici din istoria României.
Acest nivel scăzut al dobânzilor la lei vine mai mult din politicile marilor bănci centrale ale lumii, de a inunda pieţele cu lichiditate pentru a ţine dobânzile jos şi a evita crize de lichiditate, şi mai puţin din politicile monetare şi economice de la Bucureşti.
Când aceste condiţii externe se vor schimba, dobânzile vor creşte, inclusiv şi cele la lei, ceea ce va însemna mai mulţi bani alocaţi pentru plata ratelor şi mai puţin pentru consum sau chiar economisire.
