Un nou set de reguli de tip administrativ, cum au mai fost şi altele în ultimii cinci ani urmează să fie aplicat de o piaţă marcată de numeroase dezechilibre.
Faptul că felia leului s-a restrâns la o treime din creditul de retail arată că regulamentele precedente nu au fost prea eficiente.La fel şi faptul că aproximativ 11% din creditele pentru persoane fizice sunt în franci elveţieni.
După cum arată şi un raport din primăvară al Iniţiativei de la Viena, la care a participat şi BNR, este nevoie de un complex de măsuri pentru încurajarea creditării în moneda naţională, nu doar de reguli administrative.
Creşterea gradului de acceptare a monedei locale în economie (în România multe preţuri şi tarife sunt exprimate direct în euro), stimularea economisirii în moneda locală, dezvoltarea unei pieţe de finanţare în aceeaşi monedă, în special cu maturităţi pe termen lung, sunt măsuri recomandate, dar despre care BNR nu vorbeşte.
Acelaşi raport indică un risc demn de luat în seamă: simple măsuri administrative pot distorsiona piaţa, ducând chiar la îngheţarea creditării în ansamblu.
Programul Prima casă nu încurajează creditul în lei
Teoretic, programul Prima casă prin care statul s-a implicat pe piaţa creditului ipotecar prin preluarea riscului este disponibil şi în lei, şi în valută. Pe hârtie, Ministerul Finanţelor a setat un minim avantaj pentru finanţările în lei, stabilind o marjă de 2,5% pe an peste referinţa ROBOR la trei luni, în comparaţie cu 4% pe an peste referinţa EURIBOR la trei luni pentru creditele în euro. În practică, această diferenţă la nivelul marjei nu a avut nicio semnificaţie asupra costului total al creditelor în moneda naţională. BCR şi BRD, primele două bănci de pe piaţă, nici nu se mai complică să afişeze oferte în lei la a patra ediţie a programului, iar statul care încă preia jumătate din risc nu are nimic împotrivă.
Regimul rezervelor minime nu încurajează creditul în lei
Chiar dacă se presupune că susţine creditarea în moneda naţională, în ultimii doi ani BNR a înjumătăţit rata rezervelor minime obligatorii pe care trebuie să le constituie băncile, de la 40% la 20% din resursele atrase, în timp ce la lei reducerea a fost numai de la 18% la 15%.
Adică BNR le-a lăsat mai multă valută băncilor pentru creditare, inclusiv pentru finanţarea puternică a statului, fără să folosească pârghia puternică a rezervelor minime şi în sensul stimulării creditului în lei. În ciuda diferenţei de cinci puncte procentuale la rata rezervelor, costul total al finanţării încurajează tot creditul în euro.
BNR nu a mai redus dobânda-cheie la lei din mai 2010
Spre deosebire de alte bănci centrale care au folosit pârghia dobânzii-cheie pentru a ajuta economiile să se lupte cu recesiunea, BNR a preferat să se concentreze asupra inflaţiei. Nu a reuşit însă nici să controleze inflaţia, inclusiv din cauză că piaţa are un grad mare de euroizare, iar recesiunea s-a prelungit. Aşteptând să scadă inflaţia, BNR a menţinut dobânda-cheie la 6,25% pe an începând din luna mai 2010, fără ca între timp să dea vreun semnal clar nici în sensul stimulării creditului în lei, nici în favoarea economisirii în moneda naţională.
În acelaşi timp, BNR nu a reuşit să asigure un reglaj al lichidităţii pe piaţa monetară astfel încât dobânzile ROBOR - folosite ca referinţă la creditarea în lei, să fie relativ stabile, fără creşteri bruşte de la 3% spre 7%. Această volatilitate cons tituie un alt element de descurajare a creditelor în lei, mai ales pe termen lung. Şi astfel leul a rămas dezavantajat ca monedă de creditare chiar dacă referinţa la euro EURIBOR a început să urce la sfârşitul lui 2010.
Paradoxal, economistul-şef al BNR Valentin Lazea reproşa recent populaţiei şi băncilor că ar fi uitat lecţiile crizei şi acum creşte tot creditul în euro, în timp ce creditarea în lei e tot în declin. Ca şi cum BNR ar fi luat în ultimii ani tot felul de măsuri pentru încurajarea creditării în moneda naţională sau pentru a explica riscul de curs de schimb. Dimpotrivă, prinsă în capcana unei ponderi de 66% a creditului de retail în valută, BNR a avut grijă să tempereze episoadele de depreciere a leului, arătându-le de fapt populaţiei şi băncilor că riscul valutar nu e de fapt chiar de speriat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
