"Nu vedem această idee decât prin prisma deciziei care se va luala nivelul Uniunii Europene. Ţara noastră nu are o forţă economicăprea mare în raport cu ţările-lider ale UE şi nu poate influenţaprea mult această decizie. Ce se va stabili la nivel european se vaaplica şi în România", a spus Georgescu la seminarul EU-Cofileorganizat la Sinaia de BNR în parteneriat cu Asociaţia Româna aBăncilor şi Alpha Bank.
Taxarea suplimentară a băncilor este văzută ca o pârghie desprijinire a reechilibrării fiscale, în condiţiile în care multestate europene au fost nevoite să intervină cu bani pentru a salvabăncile considerate de importanţă sistemică.
Georgescu precizează că sistemul bancar românesc a fost binesupravegheat în anii trecuţi şi rămâne solid în continuare, astfelcă statul nu a fost nevoit să cheltuiască niciun leu pentru a ajutavreo bancă. În timpul panicii bancare din octombrie 2008 doar BancaTransilvania a apelat la BNR pentru a primi lichiditate, încondiţiile în care se confrunta cu retrageri importante dedepozite, pe fondul răspândirii rapide a unor zvonuri privindproblemele de stabilitate pe care le-ar fi avut.
Deşi nu a fost nevoit să vină cu bani pentru a salva băncilelocale, Guvernul a fost totuşi pus în situaţia de a se împrumuta dela Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi BancaMondială cu 20 de miliarde de euro în primăvara lui 2009, pentru aface faţă presiunilor externe.
Principala slăbiciune a economiei româneşti era la acel momentnivelul foarte ridicat al datoriei externe pe termen scurt,respectiv împrumuturi care ajungeau la scadenţă în mai puţin de unan. În noiembrie 2008, datoria externă pe termen scurt ajunsese la24 mld. euro, egalând aproape rezervele valutare ale BNR, de 26 demiliarde de euro. Grosul datoriei era contractat de sectorulprivat, băncile şi companiile comerciale având ponderi aproapeegale.
Riscul datoriei externe s-a umflat sub ochii BNR, care nu dădeaînsă mare atenţie acestui indicator şi nu şi-a adecvat rezervelevalutare. Abia din 2009 BNR a început să publice date lunareprivind datoria externă pe termen scurt.
Indirect, şi bancherii admit că împrumutul luat de stat a vizatasigurarea stabilităţii cursului, văzută ca o componentă esenţialăa stabilităţii financiare. Băncile au beneficiat direct destabilitatea cursului, în condiţiile în care au o expunere mare lariscul valutar: Circa două treimi din creditele acordate populaţieişi companiilor sunt în valută. Chiar dacă riscul valutar nu aparedirect în bilanţul băncilor, poate fi resimţit prin intermediulclienţilor, care pot ajunge în incapacitate de plată, având învedere că majoritatea realizează venituri în lei.
Georgescu a prezentat şi un canal indirect prin care băncileinfluenţează finanţele publice, chiar dacă nu solicită sprijindirect de la stat. Prin diminuarea activităţii de creditare de ladebutul crizei (creditul neguvernamental înregistrează şi acum oscădere în termeni anuali), au sufocat afacerile private, iarstatul a avut încasări mai mici din impozite. Astfel, deficitulbugetar a urcat, ceea ce a făcut necesară căutarea de sprijin laîmprumutători străini.
Prim-viceguvernatorul spune că noul cadru de reglementare abăncilor discutat pe plan internaţional (acordul Basel III) vaaduce cerinţe mai mari de capital, din punct de vedere cantitativ,dar şi o îmbunătăţire calitativă. Astfel, băncile va trebui să aibăsume mai mari sub formă de capital social sau rezerve, în timp ceponderea împrumuturilor subordonate va fi redusă. Anumiteinstrumente care sunt acceptate în prezent ca forme de capital(împrumturi subordonate pe termen scurt) vor fi excluse. "Luptapentru profit şi dorinţa de profit sunt mari, important este ca înfinal să se inoveze, să se creeze locuri de muncă, să creascăeconomia, dar să se pună şi capital. Băncile trebuie să aibăprovizioane constituite în mod anticiclic", a spus Georgescu.
Pe lângă cerinţe de capital mai stricte pentru bănci, statelepregătesc şi mecanisme de intervenţie, care să asigure ca îneventualitatea unei noi crize să nu mai fie nevoie de utilizarea defonduri publice pentru salvarea băncilor.
Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară alguvernatorului BNR Mugur Isărescu, a spus la acelaşi seminar căbăncile trebuie să ajute la revenirea economiei prin reluareacreditării în condiţii normale, altfel recuperarea va fiîngreunată.
"Autorităţile trebuie să se ferească de la a lua măsuri care săîmpiedice revenirea sectorului bancar la condiţii normale. Altfel,economia va fi finanţată la rate înalte, iar asta va afectainovaţia şi câştigul de productivitate", a spus Croitoru. El spunecă România nu poate creşte fără fonduri străine, iar acum ar trebuisă se concentreze pe absorbţia fondurilor europene.
"Principala provocare pentru România în anii aceştia este săasigure stabilitate macroeconomică fără să complicăm perspectivelede revenire. Trebuie să facem reforme structurale care să meargă cumult dincolo de ajustările fiscale de acum. România are acum nevoiesă stimuleze competitivitatea", a precizat Croitoru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
