„IFN-urile practică dobânzi anualizate de 4.000% spre 7.000%, ceea ce pe termen scurt, două săptămâni, nu pare deloc mult. De exemplu, la un credit de 1.000 de lei pe 15 zile clientul rambursează 1.147 de lei. Dar de la 1 octombrie vom introduce o normă prudenţială prin care IFN-urile care cer dobânzi de peste 200% vor trebui să aducă sume suplimentare ca provizioane. La 100 de lei împrumutaţi, vor trebui să aducă 67 de lei. Asta înseamnă că la acel credit de 1.000 de lei clientul va rambursa 1.046 de lei”, a explicat, într-un interviu recent, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea.
Oficialul a menţionat că aceasta nu este o măsură destinată protecţiei consumatorilor de credite imediate, ci o măsură prudenţială pentru evitarea riscului sistemic. „Dacă ei cer 7.000% dobândă, înseamnă că ei înşişi consideră riscante aceste credite”, a precizat oficialul.
În prezent, a mai spus Liviu Voinea, doar o parte din IFN-uri sunt în registrul special al BNR – unde sunt direct supravegheate – şi restul sunt în registrul general, unde sunt doar monitorizate.
Prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale, Florin Georgescu, a declarat miercuri, într-o audiere la Comisia de Buget-Finanţe a Senatului, că dobânzile practicate de IFN-uri sunt „într-adevăr exagerate, foarte mari”. „Într-adevăr, dobânzile sunt exagerate, sunt foarte mari, dar nu discutăm aici de ce se duc oamenii să ia credite de la asemenea instituţii (...) Mulţi se duc pentru că nu au acces la credite bancare întrucât nu au fişe de salarii - de ce nu au salarii, asta este o altă discuţie”, a spus Florin Georgescu.
Întrebat de ce BNR nu a intervenit asupra sectorului IFN pentru a plafona dobânzile, care au ajuns în unele cazuri la 9.000% pe an, Florin Georgescu a explicat că se aplică „o metodă indirectă” prin care aceste instituţii să-şi rişte doar banii lor, nu şi pe ai clienţilor. „Noi protejăm creditorii băncilor - persoane fizice şi juridice -, altfel se transmite riscul de contagiune. IFN-urile nu atrag bani din depozite, dar primesc finanţări de la bănci. Multe IFN-uri sunt legate organic de bănci, au şi nume apropiate, iar lumea nu face diferenţa între un IFN şi o bancă; dacă un astfel de IFN capotează, se creează o panică”, a spus prim-viceguvernatorul BNR.
Florin Georgescu a mai precizat că BNR a introdus noul Regulament (20/2017) pentru că în acest an a fost atins, în premieră, pragul de 10% al ponderii IFN în stocurile de credite acordate. „Nu am intervenit până acum, pentru că nu a fost atins acest prag, iar BNR se ocupă cu stabilitatea financiară, nu are atribuţii pe protecţia consumatorilor. Această stabilitate financiară se asigură prin protejarea celor care creditează sistemul fancar, între care se numără şi deponenţii”.
De asemenea, Florin Georgescu a precizat că sistemul bancar este stabil şi sănătos, iar în plus există şi Fondul de Garantare a Depozitelor, care acoperă sume de până la 100.000 de euro şi „sunt doar 34.000 de persoane care au depozite peste acest prag”.
