BNR a anunţat ieri în mod surprinzător plafonarea la 6 miliarde de lei a sumei maxime disponibile la licitaţiile repo organizate săptămânal prin care băncile pot împrumuta lei în schimbul titlurilor de stat din portofoliu la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an.
Acest semnal poate indica o creştere a dobânzilor la lei după ce în ultimele luni banca centrală a alimentat constant cu lichiditate piaţa monetară, acoperind integral cererea din partea băncilor.
Mişcarea de ieri vine în contextul unor presiuni semnificative pe cursul de schimb, pe care BNR caută să le contracareze prin reducerea lichidităţii din piaţă. Preţul acestei soluţii de apărare a leului va fi însă creşterea dobânzilor la lei şi scumpirea creditului.
"Decizia de a limita repo sprijină leul, dar ar putea avea efecte negative asupra ratelor dobânzilor la lei. Băncile cu deficit de lei vor fi tentate să crească dobânzile la depozite. Efectul negativ imediat ar fi o creştere a dobânzilor la depozitele în lei la nivelul pieţei şi o scumpire a creditării în moneda naţională", consideră Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac.
La licitaţia repo de ieri au participat zece bănci, iar fiecare a primit mai puţin de jumătate din suma solicitată, având în vedere că cererea a fost de 2,5 ori mai mare faţă de suma adjudecată. La licitaţia precedentă, băncile împrumutaseră circa 12 miliarde de lei.
Unii analişti spun însă că plafonarea sumei disponibile la licitaţiile repo ar putea să nu fie singura mişcare a BNR, fiind posibil ca o parte din deficitul de lichiditate să fie finanţat prin alte instrumente, scenariu susţinut de mişcarea anemică a ratelor de dobândă pe piaţa interbancară după anunţul de ieri.
"Decizia de ieri apare ca un semnal, banca centrală indicâd că este posibil să inducă o majorare a ratelor de dobândă în cazul în care dinamica leului o va cere. Nu cred însă că BNR va favoriza creşteri ale ratelor de dobândă cu uşurinţă deoarece aceasta nu numai că ar transfera tensiunea din piaţa valutară în cea monetară, dar i-ar şi amplifica impactul", afirmă Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank.
Creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară s-ar transfera direct în costul creditelor, ceea ce ar afecta în final calitatea portofoliilor de credite.
Dealerii spun că BNR a ales să acţioneze conjugat şi pe piaţa valutară şi pe cea monetară pentru a tempera presiunile de depreciere a leului. De altfel, politica anterioară devenea contraproductivă: pe de-o parte BNR absorbea lei prin intervenţiile valutare şi pe de alta alimenta piaţa cu injecţii de lichiditate nelimitate prin operaţiunile repo. Cursul a scăzut ieri cu cinci bani, până la un nivel de 4,57 lei/euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
