Bănci și Asigurări

BNR: Proiectul ordonanţei de urgenţă privind serviciile de plată a fost lansat în dezbatere publică

BNR: Proiectul ordonanţei de urgenţă privind...

Autor: Dan Straut

10.05.2018, 14:05 356

Proiectul de act normativ, termenul până la care sunt primite propuneri şi observaţii şi datele de contact pentru transmiterea propunerilor şi observaţiilor sunt disponibile la adresa www.anpc.gov.ro, secţiunea „Legislaţie”, subsecţiunea „Transparenţă decizională”.

Potrivit BNR, principalele elemente de noutate ale proiectului ordonanţei de urgenţă privind serviciile de plată sunt:
- intrarea sub incidenţa ordonanţei de urgenţă a două noi categorii de servicii de plată, respectiv serviciile de iniţiere a plăţii (servicii de iniţiere a unui ordin de plată la cererea utilizatorului serviciilor de plată cu privire la un cont de plăţi deţinut la un alt prestator de servicii de plată) şi serviciile de informare cu privire la conturi (servicii online prin care se furnizează utilizatorului de servicii de plată informaţii consolidate în legătură cu conturile de plăţi pe care acesta le deţine la alt prestator de servicii de plată sau la mai mulţi prestatori de servicii de plată);
- standardizarea modalităţii de calcul şi de raportare a fondurilor proprii aferente activităţii de prestare de servicii de plată, prin trimitere la Regulamentul (UE) nr. 575/2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 şi Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituţiilor în ceea ce priveşte instrucţiunile, formularele şi definiţiile, cu modificările şi completările ulterioare.
- întărirea elementelor de siguranţă pentru prestarea serviciilor de plată prin suplimentarea cerinţelor operaţionale şi de securitate aplicabile prestatorilor de servicii de plată.

Cerinţele operaţionale şi de securitate se referă la: evaluarea adecvării persoanelor responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de prestare de servicii de plată şi a persoanelor care deţin participaţii calificate la instituţia de plată, identificarea şi gestionarea riscurilor operaţionale şi de securitate specifice serviciilor de plată, autentificarea şi comunicarea sigură, accesul la date sensibile privind plăţile, planuri de asigurare a continuităţii activităţii, cerinţe de clasificare şi raportare a incidentelor majore operaţionale şi de securitate apărute la prestatorii de servicii de plată şi a datelor statistice privind fraudele, asigurarea protejării securităţii imediate a sistemului financiar în cazul primirii unei notificări cu privire la un incident major relevant la nivel european.

Potrivit proiectului de act normativ, Banca Naţională a României, în calitate de supraveghetor prudenţial, va deţine competenţe pe linia:
- reglementării, autorizării şi supravegherii prudenţiale a instituţiilor de plată;
- reglementării, înregistrării şi supravegherii prudenţiale a prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi.

Din perspectiva competenţelor specifice reglementării, monitorizării sistemelor de plăţi şi sistemelor de decontare şi supravegherii în domeniul plăţilor, banca centrală va deţine atribuţii cu privire la:
- accesul prestatorilor de servicii de plată la sistemele de plăţi;
- posibilitatea de a deschide conturi la instituţiile de credit;
- confirmarea disponibilităţii fondurilor;
- accesul la contul de plăţi al plătitorului în cazul serviciilor de iniţiere a plăţii;
- accesul şi utilizarea informaţiilor privind contul de plăţi al utilizatorului în cazul serviciilor de informare cu privire la conturi;
- limitele utilizării instrumentului de plată şi ale accesului prestatorilor de servicii de plată la conturile de plăţi;
- administrarea riscurilor operaţionale şi de securitate;
- incidentele operaţionale sau de securitate şi fraudele apărute la prestatorii de servicii de plată.

Pentru aplicarea noilor cerinţe de către instituţiile de plată autorizate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 este prevăzut un termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă supuse consultării. Pentru a-şi putea desfăşura în continuare activitatea şi după acest termen, instituţiile de plată trebuie să dovedească conformarea la noile cerinţe incidente.

Persoanele care desfăşurau, anterior datei de 12 ianuarie 2016, cele două categorii de servicii de plată nou reglementate (servicii de iniţiere a plăţii şi servicii de informare cu privire la conturi), au permisiunea de a continua desfăşurarea acestor activităţi fără autorizare/înregistrare cel mai târziu până la 18 luni de la intrarea în vigoare a standardelor tehnice de reglementare privind autentificarea şi comunicarea, adoptate de Comisia Europeană.

Persoanele, altele decât prestatorii de servicii de plată, care prestează servicii de plată iniţiate prin instrumente de plată specifice care pot fi folosite limitat sau furnizorii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice care desfăşoară operaţiuni de plată pentru abonaţii proprii, nu intră sunt incidenţa ordonanţei de urgenţă dacă activităţile desfăşurate respectă anumite condiţii prevăzute de ordonanţa de urgenţă. Prestarea acestor servicii de plată exceptate este, totuşi, supusă notificării Băncii Naţionale a României, în condiţiile stabilite la art.105 - art.110 din proiectul de act normativ, pentru scopuri de informare a părţilor interesate.

Banca Naţională a României nu reglementează şi nu supraveghează persoanele care prestează servicii de plată exceptate.

Autoritatea Bancară Europeană intenţionează să lanseze în anul 2018 un mecanism „Q&A” (întrebări&răspunsuri) privind clarificarea unor aspecte specifice:
(a) Directivei (UE) 2015/2366 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, şi de abrogare a Directivei 2007/64/CE
(b) standardelor tehnice de reglementare
(c) ghidurilor emise în aplicarea directivei.

Articolul 4 alin. (1) din proiectul ordonanţei de urgenţă prevede că nu intră în domeniul de aplicare al acesteia: „k) serviciile iniţiate prin instrumente de plată specifice care pot fi folosite pentru a achiziţiona o gamă foarte limitată de bunuri sau servicii ori pentru a achiziţiona bunuri sau servicii doar în locaţiile folosite de emitent sau în cadrul unei reţele limitate de furnizori de bunuri sau servicii care au încheiat un acord comercial direct cu emitentul; m) - operaţiunile de plată care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (3), realizate pentru abonaţii proprii de un furnizor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice suplimentar serviciilor de comunicaţii electronice şi facturate pe factura aferentă serviciilor de comunicaţii electronice, în scopul achiziţionării de conţinut digital şi de servicii de voce, indiferent de dispozitivul utilizat pentru achiziţionarea sau consumarea acestora, sau în scopul achiziţionării de bilete de călătorie/permise de acces ori în cadrul unor activităţi de caritate, dacă a fost utilizat un dispozitiv electronic pentru efectuarea operaţiunilor de plată”.

Proiectul ordonanţei de urgenţă privind serviciile de plată propune înlocuirea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2015/2366 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, şi de abrogare a Directivei 2007/64/CE.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO