Una dintre cele mai bune veşti din economie este acea că investiţiile (formarea brută de capital fix) au crescut în T3 2017 pentru al patrulea trimestru consecutiv, ceea ce ar putea însemna începutul unei schimbări de paradigmă în care motorul principal al economiei devin investiţiile şi nu consumul.
Datele publicate de INS pentru primele trei trimestre arată o creştere a consumului, în primele nouă luni din 2017, de 8,7% şi o creştere a investiţiilor de 3,4%, ceea ce îi determină pe analiştii de la BNR să susţină că, în continuare, consumul rămâne motorul creşterii economice – o creştere de 7% pe primele nouă luni din 2017 şi de 8,8% în T3 -, în vreme ce investiţiile au o contribuţie pozitivă, dar care vine, mai degrabă, din „efectul de bază”, având în vedere nivelul foarte jos de la care începe creşterea.
INS va publica mâine primele date despre PIB-ul pe 2017, dar contribuţia consumului şi a investiţiilor la PIB şi la creşterea economică vor fi cunoscute abia în martie. Ceea ce ştim, deocamdată, este că investiţiile statului au scăzut cu peste 10% anul trecut, în vreme ce erau programate să crească cu 30%. Dacă statul şi-ar fi respectat planul, rolul invesiţiilor ar fi fost şi mai important. Aşadar, consumul a rămas motorul principal „cu repercusiuni asupra echilibrului extern”, comentează analiştii de la BNR în ultimul raport asupra inflaţiei. Referirea este explicită la deficitul comercial, care a crescut în 2017 cu 30%, până la 13 miliarde de euro, şi la deficitul de cont curent – datele despre contul curent în 2017 urmând să fie publicate astăzi, dar probabil deficitul s-a apropiat de 3,5% din PIB.
Comisia Naţională de Prognoză vede, în ultima prognoză macroeconomică, o situaţie mai bună pentru investiţii în 2018. Astfel, investiţiile au urma să crească cu 7,9%, peste consum, care ar urma să avanseze cu 6,3%.
