In Romania apare in contextul crizei internationale o stare de "exuberanta irationala", existand banci care platesc dobanzi de 10% la depozite, in timp ce la creditele in derulare au urcat ratele pana la 35%, invocand schimbarea conditiilor pietei, sustine Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei.
"Ma intreb care sunt conditiile pietei care s-au schimbat atat de mult incat sa permita bancilor sa ajunga la un raport intre dobanzile active si dobanzile pasive de trei si jumatate", spune Vasilescu.
Conforma datelor statistice publicate de BNR la nivelul lunii august, ecartul dintre dobanzile medii la credite si cele la depozite a continuat tendinta de ingustare ajungand la circa trei puncte procentuale fata de 5,7 puncte in urma cu un an, reflectand concurenta de pe piata. Mai ales din septembrie, unele banci au majorat succesiv dobanzile la credite, insa ulterior au ridicat si dobanzile la depozite pentru a face rost de lichiditati, ajungand la niveluri de 13-14% pe an, net peste dobanda de politica monetara a BNR, de 10,25%.
Petre Bunescu, vicepresedinte al BRD-GSG, sustine ca la nivelul sistemului bancar media marjelor intre dobanzile active si pasive este de circa 3,5 puncte procentuale.
"In unele cazuri au fost majorate ratele, dar niveluri de 35% pentru dobanzile la credite sunt cazuri situate la extreme. Nu toate bancile aplica astfel de dobanzi. Criza financiara duce la cresterea costurilor resurselor. Ar fi o copilarie sa credem ca dobanzile la credite pot ramane la nivelul de acum 4-5 luni", a explicat Bunescu.
De asemenea, Marinel Burduja, prim-vicepresedinte al Raiffeisen Bank, sustine ca pretul unui credit sta in prezent doar in mica masura in mana bancilor. "Dobada reflecta un cumul de costuri: un cost de refinantare care creste pentru ca nu mai avem resurse in euro, un cost al lichiditatii, costul riscului care urca in conditii de criza, iar la resursele din afara se adauga si costul de risc de tara care a urcat foarte mult mai ales dupa scaderea ratingului. In plus, valoarea garantiilor se depreciaza. Marja de castig pentru banca a devenit un element rezidual pentru ca ne dam bine seama ca este mult mai important sa tinem masinaria in functiune decat sa atingem obiectivele de profit", comenteaza Burduja. El considera ca pot fi create proceduri prin care resurse eliberate de BNR din rezerva minima obligatorie sa fie dirijate pentru stimularea investitiilor in productie si astfel sa fie mentinut accesul la finantare.
Vasilescu sugereaza ca Autoritatea Nationala de Protectie a Consumatorului (ANPC) ar trebui sa se sesizeze in privinta bancilor care au un astfel de comportament, ducand dobanzile la credite la niveluri mult peste cele la depozite.
"ANPC trebuie sa isi ia rolul in primire si sa ia masuri. Va fi foarte complicat, pentru ca este nevoie de organisme specializate si de personal specializat. Trebuie sa realizeze o protectie corecta a consumatorilor, insa sa nu opreseze bancile", a spus reprezentantul BNR.
Si la nivelul Uniunii Europene sunt separate rolurile de supraveghere bancara si politica monetara, pe de-o parte, si protectia clientului, pe de alta parte. Vasilescu sustine ca BNR are un rol in protectia consumatorilor, dar de alta natura, recunoscand ca banca centrala primeste inca foarte multe plangeri de la clientii nemultumiti, in principal persoane fizice.
"Cinteza (directorul Directiei Supraveghere BNR- n.r.) se considera indreptatit sa cheme bancile care au sarit calul. Pana la urma, ajungem la vorba guvernatorului: 'Nicio banca nu are dreptul sa isi treaca propriile greseli in contul clientelei'", a mai spus Vasilescu.
Totodata, oficialul BNR a mai aratat ca bancile romanesti, in majoritate detinute de institutii de credit din Europa, au vazut ca nu mai vin resursele externe care veneau anterior de la bancile-mama si se concentreaza mult mai puternic pe piata interna, iar economisirea devine foarte importanta.
"Aceasta economisire in banci este adevarat ca poate ucide bursa, dar aceasta depinde si de numarul si calitatea morilor de vant pe care trebuie sa le construim repede, pentru a face fata vantului care bate puternic", a adaugat Vasilescu, aratand ca in situatii de vijelie trebuie construite atat ziduri de aparare, cat si mori de vant.
Peste tabloul crizei financiare internationale se suprapun insa si reglementarile mai stricte din Romania privind conditiile de obtinere a unui credit, astfel ca pe anumite segmente se vorbeste chiar de blocarea creditarii.
In acest sens, comunitatea bancara a facut o serie de propuneri care vizeaza masuri ce ar trebui luate de BNR pentru sustinerea sectorului de creditare, spune presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea.
Astfel, bancherii considera ca BNR ar trebui sa continue reducerea ratei la rezerva minima obligatorie si sa inceapa revizuirea in jos a dobanzii de politica monetara.
O alta sugestie este incercarea relansarii activitatii din domeniul imobiliar, comunitatea bancara propunand o serie de modalitati prin care bancile sa acorde credite ipotecare in lei.
"Datorita multiplelor influente, printre care criza si noile reglementari, practic activitatea de creditare ipotecara este blocata. Exista o serie de propuneri de relansare a acesteia, ceea ce ar conduce la revigorarea economiei, respectiv la crearea de locuri de munca, la continuarea proiectelor deja incepute si la lansarea altora noi", a comentat Ghetea. El a explicat ca bancile comerciale vor solicita BNR sa modifice regulamentul privind creditarea populatiei, intrucat noile conditii au blocat imprumuturile ipotecare.
"Aceste modificari se dovedesc a fi deosebit de daunatoare in ceea ce priveste continuarea creditarii in domeniul imobiliar. Dupa aplicarea testelor de stres a noului algoritm, foarte, foarte, foarte putini clienti se mai pot califica", a spus Ghetea.
Desi sustine ca, in medie, gradul maxim de indatorare a scazut cu aproximativ cinci puncte pe diferite categorii de clientela, Ghetea a aratat ca impactul noilor norme este semnificativ, mai ales in noile conditii ale pietei.
"O sa venim cu solicitarea de a revizui conditiile Regulamentului 11 (regulamentul privind creditarea populatiei - n.r.) la noile conditii ale pietei. Acesta a fost discutat in iunie, cand se stia ca e un val prin America, dar acum vedem ca sunt efecte mult mai rapide", a spus Ghetea.
Presedintele ARB sustine insa ca, personal, vede benefic noul regulament in ceea ce priveste creditele de consum.
Potrivit noului regulament, bancile vor calcula gradul de indatorare la creditele acordate populatiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc, in anul anterior, si nu doar in functie de adeverinta de salariu sau alte documente, precum in prezent. Consilierul guvernatorului bancii centrale a raspuns ca BNR a informat bancile ca efectele aplicarii noului regulament privind creditarea populatiei vor fi analizate la trei luni de la adoptarea reglementarii, a declarat Adrian Vasilescu. "Le-am spus bancilor, la adoptarea Regulamentului, ca dupa trei luni vom analiza efectele aplicarii lui. Altceva nu comentam, asteptam observatiile lor."este blocata
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
