BNR a reconfirmat astăzi perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei până spre limita superioară a intervalului ţintă în decembrie 2018, de 3,5%, urmată de coborârea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului ţintei (1,5%-3,5%).
În opinia Băncii Centrale, incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei au ca principale surse evoluţia preţurilor combustibililor pe plan mondial, a preţurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor produselor alimentare şi a celor din tutun, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale şi de venituri.
Relevante sunt, de asemenea, ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale în contextul tendinţelor protecţioniste şi al incertitudinilor legate de Brexit, precum şi conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.
Rata anuală a inflaţiei IPC a coborât la 5,03% în luna septembrie 2018, de la 5,06 % în luna august, situându-se uşor peste nivelul prognozat, ca urmare a accelerării creşterii în termeni anuali a preţurilor legumelor. În schimb, celelalte componente ale coşului de consum au consemnat încetiniri ale dinamicilor anuale.
Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice, preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare este puţin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă, până la circa 2,7% în luna septembrie, de la 2,85% în luna august. Descreşterea a fost determinată în principal de segmentul produselor alimentare procesate, sub influenţa dinamicii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC a ajuns în luna septembrie la 4,5%, de la 4,2% în luna august; un parcurs similar a urmat şi rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, care a urcat la 3,8%, de la 3,5% în luna anterioară.
Noile date privind creşterea economică reconfirmă accelerarea marginală în termeni anuali a PIB în trimestrul II 2018, până la 4,1%, de la 4% în trimestrul anterior. Pe partea de utilizare, structura determinanţilor PIB a suferit o schimbare semnificativă, constând în principal în revizuirea ascendentă (până la 3,7 puncte procentuale) a aportului variaţiei stocurilor. Comparativ cu trimestrul I, consumul gospodăriilor populaţiei şi-a atenuat ritmul anual, în timp ce formarea brută de capital fix şi-a inversat traiectoria, diminuând cu 1,1 puncte procentuale avansul PIB real. Contribuţia exportului net a rămas nefavorabilă, dar s-a îmbunătăţit uşor faţă de datele precedente, pe fondul unei accelerări mai evidente a ritmului de creştere a exporturilor în raport cu cel al importurilor.
Cele mai recente date statistice indică evoluţii mixte în perioada iulie-august, comparativ cu trimestrul II: avans al ritmului anual de creştere a producţiei industriale şi temperare a dinamicii activităţii din comerţ şi servicii, în timp ce lucrările din construcţii şi-au restrâns volumul în termeni anuali, îndeosebi pe seama segmentului construcţiilor rezidenţiale, care resimte totodată şi un puternic efect de bază. În acelaşi timp, după o relativă stagnare în trimestrul II, creşterea anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a atenuat în perioada iulie-august, pe fondul majorării dinamicii productivităţii muncii.
Cotaţiile relevante ale pieţei monetare interbancare şi-au mărit uşor ecartul pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară pe parcursul lunii octombrie, iar cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil.
Creditul acordat sectorului privat şi-a temperat uşor creşterea anuală în luna septembrie (până la 6,3%, de la 6,6% în luna august), ca urmare a scăderii dinamicii componentei în lei, pe seama creditelor pentru locuinţe şi a celor acordate societăţilor nefinanciare; creditele în lei pentru consum şi-au reaccelerat în schimb creşterea anuală, până la 13,3%. Ponderea creditului în lei în total credit neguvernamental s-a majorat la 65,4% în luna septembrie (de la un minim de 35,6% în mai 2012).
În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2018, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
