Creşterea economică va reintra pe un trend de decelerare în perioada T4 2017-T1 2018, în condiţiile în care cele mai recente date arată o consolidare a rolului consumului privat de motor al creşterii în ultimele trei luni din 2017, dar şi o posibilă amplificare a impactului contracţionist al exportului net, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 7 februarie.
Institutul Naţional de Statistică a anunţat astăzi o creştere de 7% a PIB în 2017, cu un avans de 6,9% în T4 faţă de perioada simlară din 2016, respectiv de 0,6% faţă de T3 2017.
”Este foarte probabilă reintrarea expansiunii economice pe un trend de decelerare în intervalul trimestrul IV 2017 - trimestrul I 2018, însă în condiţiile menţinerii dinamicii ei anuale mult peste valorile evidenţiate în prognoza din noiembrie, implicând o relativă creştere a deviaţiei pozitive a PIB şi a presiunilor sale inflaţioniste”.
Boardul BNR consideră că şi în intervalul 2018-2019 consumul gospodăriilor populaţiei va rămâne probabil principalul determinant al creşterii economice, în timp ce în cazul investiţiilor se aşteaptă un aport modest, în pofida uşoarei revigorări anticipate pentru 2018, iar în cel al exportului net o contribuţie negativă notabilă, asociată cu o posibilă creştere a ponderii în PIB a deficitului de cont curent.
În plus, Banca Centrală se declară preocupată de structura creşterii economice şi de nevoia redresării solide a investiţiilor, condiţionată însă nu doar de realizarea celor publice şi de atragerea fondurilor europene, dar şi de încrederea investitorilor, dependentă la rândul ei de evoluţia fundamentelor economiei şi de calitatea mediului de afaceri, a cadrului de guvernanţă şi a celui legislativ.
Membrii Consiliului BNR atrag atenţia la prelungirea în perioada octombrie-noiembrie 2017 a tendinţei de creştere a decalajului nefavorabil dintre dinamicile anuale ale exporturilor şi importurilor de bunuri şi servicii, contribuind decisiv la accelerarea ritmului anual de adâncire a deficitului de cont curent.
În prezent, mai mult de un sfert din deficitului comerţului internaţional cu bunuri provine de pe segmentul bunurilor alimentare, în condiţiile în care sectorul intern de profil se confruntă cu probleme de competitivitate, care afectează lanţul de producţie, în special în amonte.
Referitor la poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului spun că noile date statistice reconfirmă accelerarea semnificativ peste aşteptări, până la 8,8 la sută, a creşterii economice în trimestrul III, precum şi structura generală a determinanţilor săi, pe partea cererii şi pe cea a ofertei, implicând o deschidere sensibil mai amplă decât cea prognozată a excedentului de cerere agregată, atenuată totuşi de o creştere temporară a PIB potenţial, sub impactul şocului pozitiv pe partea ofertei generat de anul agricol de excepţie.
Un rol determinant în această evoluţie îl are consumul privat, impulsionat de noi măsuri de creştere a veniturilor aplicate începând cu 1 iulie 2017, suprapuse condiţiilor financiare favorabile şi contextului de pe piaţa muncii, precum şi la contribuţiile pozitive aduse de formarea brută de capital fix şi de consumul administraţiei publice.
Boardul BNR semnalează însă aportul negativ în creştere al exportului net, decurgând din majorarea ecartului nefavorabil dintre avansul exporturilor şi cel al importurilor, provocând o cvasi-triplare a soldului negativ al balanţei bunurilor şi serviciilor faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.
Membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţă: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.
La şedinţa din 7 februarie, BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută, de la nivelul de 2,00 la sută, majorarea la 1,25 la sută a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, de la 1,00 la sută şi creşterea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,25 la sută, de la 3,00 la sută.
