"Părerea mea este că limitarea creditului în valută, dacă ar trebui făcută, nu trebuiesă o facem prin măsuri administrative. Trebuie să lăsăm piaţasă funcţioneze corect", a spus Gheţea, întrebat cum comenteazăprevederile proiectului de regulament al BNR.
Banca Naţională vrea să schimbe din temelii condiţiile "uşoare"de acordare a creditelor pentru populaţie, ceea ce va încetinidramatic creditarea. Conform unui proiect de regulament elaborat deBNR şi citat de agenţia de presă Mediafax, creditele de consum vorfi acordate doar cu garanţii de 133% din valoarea împrumutată, întimp ce la împrumuturile imobiliare în euro avansul va fi de celpuţin 30%
Astfel, banca centrală are în vedere limitarea maturităţilor lacreditele de consum la cel mult cinci ani, faţă de 20 de aniperioada maximă practicată în prezent pe piaţa bancară pentrucreditele de nevoie personale cu ipotecă.
BNR doreşte să delimiteze clar aria de definire a crediteolorimobiliare, care va cuprinde finanţările pentru care se constituiegaranţie imobiliară şi sunt destinate exclusiv cumpărării unuiimobil (casă/teren), construirii unui imobil, sauamenajării/extinderii unei locuinţe.
Creditele de consum cu ipotecă vor fi tratate la fel ca oricealt credit de consum.
În cazul creditelor de consum pentru cumpărarea de bunuri,clientul trebuie să dispună de un avans de 20% din valoarea bunuluiachiziţionat şi o garqanţie reală (în general ipotecară) saupersonală (de exemplu poliţă de asigurare) de 133% din sumaîmprumutată.
De asemenea, în cazul creditelor de consum cu alte destinaţii,debitorul persoană fizică va prezenta o garanţie reală saupersonală de 133% din valoarea împrumutului.
Pentru creditele imobiliare, debitorul va deţine un avns de celpuţin 20% din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30%pentru creditele în euro şi de 40% în cazul finanţărilor în altedevize străine.
Băncile vor fi obligate, ca şi până în prezent, să elaborezescenarii de risc astfel încât gradul de îndatorare să nu depăşeascăpe întreaga perioadă până la scadenţă nivelul maxim stabilit denormele proprii de finanţare.
Pentru fundamentarea nivelului îndatorării, băncile vor facesimulări pe baza celei mai mari rate de dobândă practicate pentruaccel tip de credit în perioada martie 2007 - martie 2011.
De asemenea, la creditele în valută se va calcula gradul deîndatorare în funcţie de cea mai amplă depreciere din perioada dereferinţă.
La începutul lunii aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu aanunţat într-un interviu acordat MEDIAFAX că banca centralăpregăteşte măsuri speciale, cel mai probabil prudenţiale, dedescurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri înlei, în linie cu tendinţa de reglementare existentă la niveleuropean.
De altfel, în perioada de explozie a creditului în valută din2005 - 2008, BNR a avut mai multe reglementări prin care a încercattemperarea finanţărilor în devize străine.
La finele lunii aprilie, creditele în valută acordate de bănciînsumau echivalentul a 128 de miliarde lei, cu 64% mai mult decâtsoldul împrumuturilor în lei, care se cifra la 78,23 miliardelei.
Cu toate acestea, restanţele la creditele în valută sunt aproapesimilare cu nivelul restanţelor la finanţările în lei, respectiv9,6 faţă de 8,4miliarde lei.
Împrumuturile în valută acordate populaţiei totalizează 63 demiliarde lei, din care 35 de miliarde lei reprezintă credit deconsum şi 26 de miliarde lei credite imobiliare.
Structura finanţărilor în lei acordate populaţiei este dominatăde creditele de consum, care însumează aproape 26 de miliarde leidintr-un total de 35 de miliarde lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
