În ultima perioadă au apărut discuţii privind limitarea gradului de îndatorare a populaţiei la un nivel mult mai scăzut, după modelul de plafonare practicat înainte de 2007, când România nu aderase la UE. Până acum au fost bănci care au dat credite folosind un grad de îndatorare şi de până la 70%.
„Cam în vara asta. Vara în România se prelungeşte... cam în septembrie. Am discutat şi cu băncile. Procentele încă le discutăm. Sub nicio formă nu vrem să sugrumăm creşterea creditului şi nici creşterea economică. Nu sugrumăm creditul, nu vrem nici să-l temperăm. Vrem să-l ţinem în limite prudente. Aceasta este meseria noastră. Îndatorarea populaţiei este şi o chestiune de securitate naţională, nu te poţi juca“, a declarat ieri guvernatorul BNR la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul privat a devenit unul dintre principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare, fiind evaluat de BNR la categoria „riscuri ridicate“, în special pe segmentul populaţiei. Una dintre problemele amintite de guvernatorul BNR este gradul ridicat de îndatorare în special pe segmentele „mai puţin avute“.
Ce a mai spus guvernatorul Mugur Isărescu despre:
Inflaţie
♦ BNR a revizuit în jos rata anuală a inflaţiei pentru finalul acestui an, la 3,5%, de la 3,6% în raportul din luna mai, şi cea pentru finalul lui 2019, de la 3% la 2,7%.
♦ Rata anuală a inflaţiei IPC va rămâne în interiorul intervalului ţintei de la începutul anului 2019 şi până la orizontul proiecţiei.
♦ Este anticipată o temperare, pe fondul reducerii semnificative a contribuţiei inflaţioniste a componentelor exogene, în timp ce la nivelul inflaţiei de bază este preconizat a continua să se acumuleze presiuni, cu precădere în anul 2019.
♦ Rămân presiuni inflaţioniste în economie. Nu jubilăm, nici nu spunem că s-a câştigat războiul. S-a câştigat o bătălie, nu războiul. Avem costuri de producţie mai mari, ele trebuie contrabalansate de productivitate. Avem creşteri de costuri la energie şi cu forţa de muncă. În timp, ele pot fi digerate de economie. Dar BNR este obligată să tragă un semnal de alarmă. Este vorba de echilibre fundamentale şi trebuie să fim atenţi pentru a le păstra.
♦ Nivelul ridicat al ratei anuale a inflaţiei s-a înregistrat în contextul unor rate lunare substanţiale din toamna anului 2017 şi de la începutul anului 2018, afectate în principal de factori exogeni
♦ După cinci trimestre de accelerări, inflaţia de bază şi-a întrerupt parcursul ascendent, pe fondul disipării presiunilor exercitate de cotaţiile unor materii prime agroalimentare.
♦ Persistă un climat inflaţionist în economie, având drept surse tendinţa de majorare a costurilor companiilor şi excedentul de cerere agregată.
♦ Climatul inflaţionist este întreţinut şi de aşteptările agenţilor economici cu privire la evoluţia pe termen scurt a preţurilor.
♦ Presiuni inflaţioniste mai avem din politica de marjă a firmelor, însă sunt temperate de caracteristicile mediului competiţional.
Cursul de schimb şi rezerva valutară
♦ Credem că lelul este într-o zonă relativ stabilă. Nu înseamnă că este fixat. Marja de stabilitate nu este de un ban. Zona de stabilitate să nu o definiţi ca o zonă de fixitate. Ne uităm şi la notele din piaţă. Monitorizăm piaţa, tranzacţiile.
♦ A existat o relativă creştere a fluctuaţiilor cursului de schimb în T2 2018, urmată de o uşoară tendinţă de apreciere a leului faţă de euro, în linie cu evoluţiile din regiune.
♦ Stabilitatea relativă a cursului, chiar şi în condiţii inflaţioniste, ne ajută să păstrăm prima de risc rezonabilă.
♦ Cursul de schimb este alt element care influenţează preţurile, mai ales că avem importuri multe. Dar cursul a temperat aşteptările şi creşterile de preţuri. Dacă ne uităm la balanţă, nu s-a întâmplat niciun prăpăd.
♦ Avem o rezervă valutară adecvată. Suntem cu rezerva unde trebuie.
♦ Anul acesta am avut scadenţe mari. Sper ca cei cu responsabilitate să înţeleagă. Vom avea şi în viitor. Avem datorie externă şi trebuie să asigurăm plata rapidă, fără nicun fel de tremurici, să nu avem probleme cu credibilitatea ţării.
Economie
♦ Am avut o moderare a creşterii economice în T1 2018, în contextul deteriorării încrederii în rândul consumatorilor şi al operatorilor economici. Atenuarea temporară a dinamicii anuale a puterii de cumpărare s-a regăsit, la rândul său, în decelerarea consumului.
♦ Creşterile salariale s-au temperat şi ele şi la privat ,şi bugetar, până în acest an, când sectorul bugetar a luat-o iar în sus.
♦ Condiţiile pe piaţa muncii se menţin tensionate, cam ca în 2005. Nu vrem să ajungem la 2007-2008, când corecţiile au venit foarte dureros.
♦ Activitatea investiţională s-a temperat în T1 2018, pe fondul frânării puternice a lucrărilor de construcţii rezidenţiale. Ele sunt un motor al creşterii economice şi trebuie echilibru, dozaj.
♦ Creşterea alertă a absorbţiei interne şi avansul exporturilor care necesită importuri de completare au susţinut dinamica robustă a importurilor; presiunea asupra echilibrului extern se menţine. Nu ne corectăm încă. Nu ştiu cât va mai dura, dar corecţia este inevitabilă. Nu poţi creşte la nesfârşit deficitul comercial.
♦ O parte din importuri vin din nevoia de completare, nu putem produce intern tot ciclul de producţie. E normal. Dar României îi lipsesc mai multe exporturi produse în ţară. De exemplu produse alimentare. E un semn de întrebare, cât ne mai ducem pe deficitul balanţei bunurilor de consum. Deficitele pe bunuri de consum au ajuns mari, se majorează şi la cinci luni, şi apar în componente unde te aştepţi mai puţin.
