Încetinirea creşterii salariilor s-a accentuat în ianuarie, evoluţie care pare să fie o consecinţă a revoluţiei fiscale, iar continuarea acestei tendinţe generează riscuri însemnate ca prognoza de creştere economică să fie afectată în sens negativ, iar veniturile bugetare să fie semnificativ mai reduse, este de părere Bogdan Dumitrescu, Conferenţiar universitar doctor, Departamentul de Monedă şi Bănci, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Şef serviciu Consiliul Fiscal.
”Se manifestă o încetinire puternică a ritmului de creştere a câştigului salarial net din economie la 8% în ianuarie 2018 faţă de ianuarie 2017 de la 11,7% în decembrie şi respectiv o medie de creştere pentru anul 2017 comparativ cu anul anterior de peste 14%. Chiar dacă o anumită diminuare a ritmului de majorare a salariilor era observabilă şi la finalul anului trecut (dinamică medie pe ultimele 3 luni de circa 12,8% comparativ cu 14,7% în primele 9 luni ale anului), încetinirea este mult prea pronunţată pentru a fi atribuită doar trendului şi pare să fie o consecinţă a revoluţiei fiscale”.
Astfel, primele date statistice sugerează că angajatorii au ales să majoreze câştigurile brute astfel ca cele nete să nu fie afectate, dar au manifestat o reţinere evidentă în a acorda alte creşteri salariale, consideră Bogdan Dumitrescu.
Proiecţia Comisiei Naţionale de Prognoză utilizată în elaborarea proiectului de buget pentru anul 2018 avea în vedere pentru anul în curs o dinamică a salariilor nete de 11%, ritmul de creştere pentru luna ianuarie fiind net inferior acestei valori.
El atrage atenţia că dacă această evoluţie se va menţine, există riscuri însemnate ca prognoza de creştere economică să fie afectată în sens negativ, iar veniturile bugetare să fie semnificativ mai reduse, consideră profesorul.
O creştere a salariilor cu 1 punct procentual mai redusă decât în prognoză ar conduce la venituri bugetare din contribuţii de asigurări şi impozit pe venit mai mici cu sume de ordinul a 900 de milioane de lei sau 0,1% din PIB. O menţinere a ritmului de creştere de 8% a salariilor pentru tot anul în curs ar implica venituri bugetare mai mici cu circa 2,7 mld. lei sau 0,3% din PIB, venituri deja cuprinse în proiectul de buget şi care sunt considerate în finanţarea cheltuielilor.
Datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică indică o diminuare a salariului mediu net faţă de luna decembrie 2017 cu circa 5,5%. Dar luna decembrie este o lună în care mulţi angajatori acordă în mod tradiţional prime, iar diminuări ale câştigurilor salariale nete în luna ianuarie comparativ cu luna precedentă au putut fi observate şi în anii anteriori: -2,2% în ianuarie 2017 faţă de decembrie 2016, -8,1% în ianuarie 2016 faţă de decembrie 2015, explică profesorul.
”Pentru a investiga dacă angajatorii au ales să majoreze salariul brut într-un ritm suficient pentru a asigura menţinerea salariilor nete, putem compara câştigul salarial net din luna ianuarie 2018 cu media lunilor octombrie-noiembrie, iar datele indică o creştere de circa 2,3%. Spre comparaţie dinamica câştigurilor salariale nete în ianuarie 2017 comparativ cu media din octombrie-noiembrie 2016 a fost de circa 7,5% în timp ce ritmul de creştere ianuarie 2016 / octombrie-noiembrie 2015 a fost de aproximativ 2,5%”.
Concluzionând, pe medie câştigurile salariale nete din economie nu au scăzut în termeni nominali faţă de cele existente anterior aplicării revoluţiei fiscale. Dar în opinia lui, întrebarea este dacă angajatorii vor majora salariile nete la fel de mult ca în situaţia în care vechiul sistem fiscal ar fi fost păstrat. În legătură cu acest aspect datele pentru luna ianuarie sunt îngrijorătoare.
