Modernizarea aeroportului Otopeniva fi finanţată printr-un credit "privat" de 100 de milioane deeuro contractat de compania naţională care îl administrează, deşiteoretic statul a contractat împrumutul de 20 mld. euro de la FMIşi Comisia Europeană tocmai pentru a susţine investiţiile.
Oficialii Guvernului şi ai Ministerului Transporturilor nu aurăspuns până la închiderea ediţiei la întrebările adresate peaceastă temă.
"La noi sunt foarte multe investiţii prioritare, care depăşesc cumult fondurile alocate, inclusiv anul acesta. Probabil a fost untrade-off (compromis - n. red.) între urgenţa proiectului şifondurile disponibile", a comentat Laurian Lungu, partener lacompania de consultanţă Macroanalitica.
Anul trecut cheltuielile cu bunurile de capital au scăzut faţă de2009 cu aproape 12%, ceea ce arată că guvernul a preferat să amâneunele proiecte de investiţii pentru a se menţine în ţinta dedeficit, pe fondul majorării cheltuielilor cu asistenţa socială şidobânzile. Compania Naţională "Aeroporturi Bucureşti" a împrumutatcâte 50 de milioane de euro de la BRD şi BCR, cele mai mari băncilocale din punctul de vedere al activelor deţinute, pentru asusţine investiţiile de modernizare a aeroportului Otopeni,necesare în cadrul efortului de aderare la spaţiul Schengen. Înurma acestor lucrări, capacitatea de operare a aeroportului ar urmasă crească la 6 milioane de pasageri pe an. Banii trebuierambursaţi în zece ani, iar dobânda nu a fost precizată.
Aeroportul este controlat de stat prin compania naţională cu 80%din acţiuni, în timp ce restul de 20% din acţiuni au fosttransferate la Fondul Proprietatea.
Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (AICHCB), cel maimare aeroport din ţară, a înregistrat în prima parte a anuluitrecut o creştere cu 10% a numărului de pasageri transportaţi, pânăla 2,2 milioane de oameni. Şi pe aeroportul din Băneasa, aflat deasemenea în portofoliul companiei naţionale, s-a înregistrat ocreştere cu 3% a numărului de pasageri, până la circa 966.300 depasageri.
Cele două aeroporturi din Capitală sunt administrate de CompaniaNaţională Aeroporturi Bucureşti, apărută în urma fuziuniisocietăţilor ce gestionau activităţile aeroportului din Otopeni şirespectiv a celui din Băneasa.
În octombrie anul trecut Guvernul a avizat fuziunea AeroportuluiInternaţional Henri Coandă (Otopeni) cu Aeroportul InternaţionalAurel Vlaicu (Băneasa) prin înfiinţarea Companiei NaţionaleAeroporturi Bucureşti.
Aeroportul din Otopeni deţine alături de alte două mari aeroporturi(cel din Băneasa şi cel din Timişoara) 80% din traficul total depasageri din ţară, dacă se ia în calcul numărul de 9 milioane depasageri înregistrat anul trecut pe toate aeroporturile dinţară.
Anul trecut, doar aeroportul Henri Coandă din Otopeni a înregistrato cifră de afaceri de 72,5 milioane de euro, faţă de 80,5 milioanede euro anul anterior, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.Pe fondul reducerii bugetelor de călătorie ale companiilor şi decipe fondul scăderii cererii pentru transportul aerian, profitulaeroportului s-a diminuat de la 28 milioane de euro la 17 milioanede euro, nivel sub cel din anul 2006, potrivit datelor de laRegistrul Comerţului. Astfel că după un avans considerabil aprofitului în ultimii cinci ani, 2009 a fost primul an în careaeroportul nu a mai înregistrat un profit în creştere.
Toate companiile aeriene care operează pe piaţa românească auraportat anul trecut scăderi ale businessului şi ale numărului depasageri transportaţi din cauza crizei economice financiare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
