Bănci și Asigurări

Brexitul forţează marile bănci din Londra să treacă la planul B

Brexitul forţează marile bănci din Londra să treacă...

Autor: Alexandru Zărnoeanu

01.07.2016, 00:04 2736
Decizia britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană începe să dea bătăi de cap marilor bănci care desfăşoară ac­tivităţi în Londra, scrie Financial Times. Posibilitatea ca Marea Britanie să nu mai aibă acces pe piaţa unică europeană obligă marile bănci cu puternice divizii de investment banking, majoritatea lor bănci străine, să îşi mute o parte din operaţiuni în alte state membre ale UE pentru a putea obţine în continuare acces pe piaţa comună a UE.

Unul dintre ingredientele, probabil cel mai important, care au contribuit la succesul City-ului londonez în atragerea mărilor bănci globale precum Goldman Sachs, Deutsche Bank sau Societe Generale, după liberalizarea din anul 1986, a fost aşa-numitul drept de „passporting“, care permitea instituţiilor financiare să îşi desfăşoare activitatea într-o singură locaţie din interiorul UE şi apoi să îşi vândă produsele şi serviciile în toate statele UE. În total, aproape 70.000 de angajaţi ai băncilor globale din Londra depind de liber­tatea de mişcare a serviciilor în interiorul UE, una dintre cele patru libertăţi prevăzute în tratatele UE.

Marile bănci au susţinut puternic tabăra proeuropeană în timpul campa­niei, Goldman Sachs donând 500.000 de dolari pentru campania pro-UE. 84% dintre membrii CityUK, orga­nizaţia de lobby a băncilor londoneze, au răspuns că susţin menţinerea Marii Britanii în UE. JPMorgan a avertizat în timpul campaniei că poate muta 4.000 de locuri de muncă din Marea Britanie după un Brexit, un sfert din forţa ei de muncă din Regat şi jumătate din cea din Londra, în timp ce HSBC a ameninţat că poate muta 1.000 de poziţii în Paris, acelaşi număr vehiculat şi de Morgan Stanley în timpul campaniei.

O altă consecinţă a Brexit ar fi scăderea numărului de angajaţi din statele UE din industria financiară britanică. Din cei 360.000 de angajaţi ai City-ului londonez 78% sunt britanici şi 11% provin din statele UE, mai mult de jumătate fiind francezi, italieni sau irlandezi.

Cele mai probabile alternative pentru bănci ar fi mutarea unor opera­ţiuni în Frankfrut, Dublin sau Paris. Dar puţine bănci, cu excepţia celor de la HSBC, văd în Paris un centru financiar de anvergura Londrei, Frank­furt este un oraş de dimensiuni medii cu doar 700.000 locuitori şi este văzut ca provincial pentru mulţi bancheri, în timp ce Dublin rămâne prea mic pentru a fi un puternic centru financiar, în ciuda limbii engleze, a taxelor mici şi a sistemului legal identic cu cel englez. Londra rămâne de departe favorită în faţa celorlalte oraşe datorită serviciilor conexe puternic dezvoltate, precum cele legale, de IT sau de audit.

Damian Carolan, avocat la firma londoneză Allen&Overy, a declarat pentru FT că băncile au nevoie de cel puţin două-trei luni pentru a îşi pregăti o cerere pentru obţinerea licenţei de operare şi după vor aştepta aproximativ şase luni dacă sunt bancă de investiţii sau firmă de brokeraj şi nouă luni dacă sunt banci de retail. Totuşi, Carolan avertizează că în perioadele instabile ter­menele pot fi mult mai lungi.

„Acestea se întâmplă în perioade nor­male. În vremurile acestea, vei avea au­to­rităţi de reglementare care îţi vor pune foar­te multe întrebări“, consideră avocatul.

Cel mai probabil, primii europeni care au ciocnit un pahar de şampanie după anunţul rezultatului nu au fost po­li­ti­cieni de extremă dreapta ca Marine Le Pen sau Geert Wilders, ci chiar bancherii de top de pe continent, dornici că atragă băncile globale aflate în nevoia găsirii unui nou sediu care le va permite să opereze nestingherit în cadrul UE. BCE a încercat în anii trecuţi să oblige am­pla­sarea serviciilor de clearing pen­tru euro în interiorul zonei mone­tare, dar măsura a fost anulată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Însă, de data aceasta şansa Marii Brita­nii de a avea câştig de cauză va fi mult mai mică.

François Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franţei şi membru al consiliului BCE a declarat imediat după publicarea rezultatelor că atâta timp cât Marea Britanie nu este parte a pieţei unice ea „nu îşi va putea menţine «paşaportul european», iar serviciile de clearing vor trebui mutate din Londra“. Şi Autoritatea Bancară Europeană este de părere că serviciile de clearing nu pot fi într-o jurisdicţie din afara pieţei unice. În Londra, se află în prezent patru case mari de clearing.

Chiar dacă industria financiară britanică va obţine un acord care îi permite accesul pe piaţa unică europeană, Marea Britanie nu va mai putea avea nicio influenţă asupra noilor reglementări, iar opinia Franţei şi a Germaniei va conta din ce în ce mai mult. Jonathan Hill, comisarul demisionar european pentru servicii financiare şi primul oficial care a plătiti cu funcţia după referendum, a declarat pentru FT că „vocile irlandeze, germane, franceze şi olandeze vor fi auzite“, nu şi „vocea moderatoare a Marii Britanii“.

„Natura şi dimensiunea industriei serviciilor financiare din Franţa şi Germania este diferită de cea din Marea Britanie. Asta face ca direcţia politicilor de acum încolo să evolueze astfel încât să reflecte acele voci în timp ce vocea britanică nu va mai fi acolo să echilibreze“, consideră Jonathan Hill.

Nu numai marile bănci globale îşi vor schimba strategiile în urma Brexit. Industria administrării activelor, o altă component importantă a City-ului care are în administrare active în valoare de 8.000 de milliarde euro, va deveni necompetitivă în faţa altor locaţii europene, ceea ce ar putea duce la pierderea a numeroase locuri de muncă.

Amin Rajan, directorul companiei de consultanţă Create Research, este de părere că vor urma pierderi de locuri de muncă în industria administrării activelor în favoarea Irlandei şi Luxemburgului. „În următorii cinci ani, centrul de gravitate se va muta în Dublin şi Luxemburg pentru fondurile de retail şi în Frankfurt şi Paris pentru cele instituţionale. Dominaţia Londrei în sector nu mai poate fi luată în calcul.“, a declarat Rajan pentru FT.

Nici industria asiguărilor nu va fi ferită de efectele Brexit. Piaţa Lloyd's din Londra ar putea pierde în faţa concurenţilor asiatici preucm Tokyo şi Singapore, deoarece nu va mai putea oferi acces nelimitat în Europa. Şi piaţa Forex de 5.000 de miliarde de dolari, cea mai mare a lumii şi concentrată în Londra va putea suferi în urma pierderii accesului pe piaţa europeană, deoarece cele mai multe tranzacţii în euro se efectuează la Londra, dar BCE îşi doreşte mutarea caselor de clearing în state din zona euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO