Bancile nu pot ignora inasprirea conditiilor financiare si cresterea gradului de risc determinate de faptul ca Romania se afla "sub linia rosie" care delimiteaza grupa tarilor cu investment grade (rating de risc scazut pentru investitii), afirma Petre Bunescu, vicepresedinte al BRD.
"Nu vindem cartofi, imprumutam bani si nu merge cu mesaje de genul 'dati la toata lumea'. Costurile la care obtinem finantare reflecta fara dubiu riscul de tara, iar solutia este sa facem eforturi sa revenim peste linia rosie."
Bancherul sustine ca din aceasta cauza scaderea dobanzilor internationale de referinta la euro (EURIBOR) nu poate fi regasita in costul creditelor acordate pe piata locala.
"Mi se adauga costul CDS-urilor (asigurarile contra riscului de neplata pe Romania), iar eu mai am si costul cu rezervele minime obligatorii care ma duce la un cost total la intrare spre 9%. Bancile fac totusi eforturi pentru a scadea marjele de dobanda", afirma Bunescu.
Pe de alta parte i se pare normala cresterea dobanzilor la depozite in actuala conjunctura, desi aceasta impinge in sus si dobanzile la credite. "Cum sa consolidezi resursa interna daca nu oferi dobanzi pe masura? Cred insa ca aceasta presiune se va calma treptat."
Asemenea altor bancheri, considera ca actuala tensiune de pe piata are si o componenta psihologica care amplifica reactiile clientilor invatati pana nu de mult cu conditii mai bune la creditare.
In acelasi timp, el spune ca bancile nu au niciun interes sa-si impinga clientii sa puna lacatul pe usa companiilor sau sa execute persoane fizice care intra in somaj.
"La BRD analizam portofoliul de credite dosar cu dosar, pregatindu-ne cu masuri specifice pentru persoane fizice, IMM-uri sau clienti mari pentru a traversa aceasta perioada mai grea. Daca unei IMM i-au cazut exporturile, nu ma duc sa-i cer toti banii, ci lungim scadenta, facem cumva sa subtiem serviciul datoriei. Daca un client persoana fizica are un credit pe 7 ani si in primii trei ani a platit conform contractului, iar acum a intrat in somaj tehnic, nu-i spun ca nu ma intereseaza. Doar in cazuri extreme, in care intarzierile la plata s-au cronicizat luam masuri de executare, dar nu aceasta este regula si nu este corect sa fie generalizate niste incidente izolate care au fost sanctionate pe buna dreptate si de ANPC", explica Bunescu.
El admite ca bancile mai fac si gafe in modul cum isi trateaza clientii, inclusiv prin declararea unora ca rau-platnici doar pentru niste comisioane de cativa lei sau pentru ca au patit o rata la un curs mai mic, cu care erau obisnuiti, sau prin inregistrari incorecte la Biroul de Credit. "Nu aceasta este insa linia generala de lucru cu clientii", sustine Bunescu.
Reglementarile de prudentialitate in vigoare le cer bancilor sa provizioneze integral un credit la care s-a acumulat o intarziere la plata de 90 de zile, sa declare clientul in stare de insolventa si sa treaca la executarea silita.
Oficialul BRD, care este si vicepresedinte al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), afirma ca Banca Nationala s-a aratat dispusa sa accepte ca in cazul creditelor cu garantii provizionarea sa fie facuta nu la valoarea integrala a expunerii, ci deducand 25% din valoarea garantiei.
"Sunt credite cu garantii solide, pe care desi le evaluam cu discount, au o anumita substanta care nu poate fi ignorata la provizionare. Este vorba de introducerea unei permisivitati in regulament pentru ca daca vad ca un client nu are nicio sansa sa mai plateasca, provizionez eu singur din ziua 91 si trec la excutare."
ARB a solicitat bancii centrale si prelungirea termenului de 90 de zile, pe langa deducerea cel putin a unei parti din valoarea garantiilor.
"Proiectul de modificare a reglementarilor inca este in discutie, dar avem semnale pozitive", spune Bunescu.
In acelasi timp, el pledeaza pentru pastrarea executorilor bancari, respectiv impotriva inlocuirii acestora cu executorii judecatoresti.
"Executorii bancari nu se duc doar sa puna lacatul pe usa, asa cum fac cei judecatoresti, si in circa 35% din cazuri reusesc sa ajunga la o solutie amiabila. In plus, executorii judecatoresti sunt mult mai scumpi pentru ca incaseaza 10-20% din valoarea bunului executat, in timp ce executorul bancar este salariatul meu."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
