Slăbiciunea cronică a investiţiilor din Europa şi reducerea exporturilor au frânat creşterea economiei Germaniei în trimestrul trei, iar lipsa de tracţiune s-a simţit la nivelul mai multor economii din UE, în special din Europa de Est.
Germania este cea mai mare economie europeană şi motorul de creştere al Uniunii. Pe piaţa germană se duce cea mai mare parte - 20% - a exporturilor româneşti.
Polonia a înregistrat în trimestrul trei cea mai slabă creştere din ultimii trei ani, iar avansul economic al Ungariei a fost minim.
Grecia a surprins cu o creştere peste aşteptări, a doua consecutivă, ce marchează ieşirea oficială din recesiune a acestei ţări dur lovită de criză. Şi economia Italiei a revenit pe creştere, după stagnare în al doilea trimestru, dând o şansă în plus premierului Mateo Renzi să treacă peste un referendum constituţional care se apropie rapid. Renzi şi-a pus în joc poziţia, spunând că va demisiona dacă votul va fi negativ. Creşterea economică slabă de până acum îngreunează eforturile guvernului şi ale băncilor de a curăţa sistemul bancar de creditele toxice. Pe pieţe au reapărut discuţii depre o pozibilă ieşire a Italiei din zona euro. Portugalia, o economie salvată prin bailout, a surprins şi ea printr-un avans accelerat.
În ceea ce priveşte Germania, analiştii spun că economia îşi va reveni în ultimul trimestru al acestui an, dar că perspectivele pe termen lung sunt umbrite de Brexit şi de acum încolo de temerile că preşedintele ales al SUA Donald Trump va dezlănţui un val de protecţionism economic la nivel mondial. Germania este prin tradiţie o economie orientată spre exporturi. Ritmul de creştere al PIB-ului nemţesc s-a înjumătăţit la 0,2% în trimestrul trei în raport cu trimestrul anterior. În ritm anualizat, rezultatul a fost de 0,8%, cel mai slab din ultimele 12 luni şi cu mult sub creşterea de 2,9% a Statelor Unite, notează The Wall Street Journal. Activitatea economică a fost susţinută mai ales de consumul intern - de cheltuielile gospodăriilor şi ale guvernului. Comerţul net a avut un impact negativ asupra creşterii.
„Spre deosebire de cea mai mare parte a zonei euro, Germania a simţit efectele şocului produs încrederii de votul britanicilor de a ieşi din UE“, spun analişti de la Citi. -Rezultatul surpriză al alegerilor din SUA ar putea avea acelaşi efect de întârziere ca Brexitul asupra creşterii spre sfârşitul anului.“ În 2015 SUA au fost principala destinaţie a exporturilor germane, iar Marea Britanie s-a plasat pe locul trei în acest clasament. Surplusul comercial pe care Germania în are cu SUA echivala cu 1,8% din PIB-ul nemţesc anul trecut.
„Dacă Trump se ţine de cuvânt şi ridică bariere comerciale, pagubele vor fi uriaşe“, explică Clemens Fuest, preşedintele institutului Ifo.
Încetinirea Germaniei s-a simţit mai la est, în Ungaria, unde PIB-ul s-a dus în sus cu doar 0,2% în ritm trimestrial, faţă de o creştere de 1% în perioada aprilie-iunie. Reducerea creşterii reflectă stagnarea activităţii din industria auto, unde forţele dominante sunt constructorii auto germani. Acest sector reprezintă o treime din industria manufacturieră din Ungaria. Contribuţii pozitive au avut în special agricultura şi serviciile.
Economia poloneză, cea mai mare din Europa de Est, s-a extins cu 2,5% în trimestrul trei, cel mai lent ritm din ultimii trei, scrie MarketWatch. Rezultatul, sub aşteptări, reflectă mai ales contracţia continuă a activităţii din sectorul construcţiilor. Însă banca centrală este optimistă, estimând că Polonia va avea creşteri economice mai rapide în următorii ani mulţumită investiţiilor şi consumului.
În Italia, una din marile economii ale zonei euro, a început procesul de consolidare a băncii Monte Dei Paschi Di Siena, confruntată cu probleme financiare grave. Procesul constă în schimbarea voluntară a obligaţiunilor în acţiuni. Despre problemele sistemului bancar italian unii analişti spun că vor putea fi rezolvate doar dacă Italia iese din zona euro sau chiar din UE. Despărţindu-se de Uniune, Italia va putea aplica reguli de salvare mai permisive decât cele din spaţiul comunitar. Italia a revenit pe creştere anul trecut după ce a fost lovită de trei unde de recesiune. Creşterea economică slabă nu permite băncilor să scape de creditele toxice, iar având aceste credite în portofoliu băncile nu pot reporni finanţarea economiei.
bogdan.cojocaru@zf.ro
