Europa Centrală şi Est înregistrează o creştere mai accelerată a prosperităţii decât Europa Occidentală. Acum, majoritatea ţărilor ECE au un excedent de prosperitate.
În ultimul deceniu, scorul mediu al prosperităţii din regiune a ajuns la 87% din nivelul Europei Occidentale.
Aceasta este o poveste de succes ignorată. Între timp, nivelul veniturilor din regiune a ajuns la 47% din cel al Europei Occidentale.
Acum, majoritatea ţărilor ECE înregistrează un excedent de prosperitate, adică oferă mai multă prosperitate decât ar fi de aşteptat având în vedere nivelul veniturilor.
Europa Centrală şi de Est are unul dintre cele mai mari deficite de capital social, iar acest lucru stă în calea creşterii în continuare a prosperităţii. Acest deficit de capital social, o moştenire a comunismului, ţine pe loc prosperitatea regiunii.
Capitalul social, guvernanţa şi mediul de business au un efect disproporţionat de mare asupra nivelului de prosperitate din ECE. Împreună, acestea explică 87% din capacitatea regiunii de a genera prosperitate comparativ cu nivelul de 43% la nivelul restului lumii. Aceasta are legătură cu deficitul ridicat de capital social al regiunii: tranziţia către democraţii liberale de piaţă nu poate avea loc fără o bază de capital social.
Într-un mediu caracterizat de o creştere mai lentă a economiei mondiale şi unul din ce în ce mai ostil integrării UE, succesul ECE depinde de o capacitate sporită de generare a prosperităţii. Totuşi, eforturile de reformă în acest sens stagnează din cauza capitalului social redus, care este semnificativ corelat cu niveluri crescute de corupţie, un stat de drept fragil şi o reglementare deficitară a sectorului de business. Cetăţenii trebuie să simtă că toată lumea respectă regulile pentru ca reformele să izbutească.
Ţările cu niveluri iniţiale ridicate de capital social au suferit un declin economic mai puţin sever în perioada 2007-2016. În ECE, consolidarea capitalului social va face ţările mai rezistente la şocuri şi va elibera oportunităţi în domenii blocate până acum la niveluri scăzute: guvernanţa şi mediul de business.
Îndreptarea tinerilor din regiune către alte ţări are avantaje şi dezavantaje. Analizând 13.000 de persoane, s-a descoperit că tinerii din regiune au un capital social mai solid decât compatrioţii lor mai în vârstă, au o educaţie mai solidă, sunt mai probusiness şi mai exigenţi în ceea ce priveşte reformele. Dar sunt în acelaşi timp mai înclinaţi să emigreze. Diaspora contribuie prin banii trimişi de muncitori în ţara de origine şi prin transferul de cunoştinţe acumulate peste hotare. Însă aceştia pot contribui cel mai bine la prosperitatea ţării lor dacă nu pleacă. Însă pentru ca acest lucru să se întâmple, aceştia trebuie să simtă că munca le este răsplătită adecvat, că pot schimba lucurile, să aibă un sentiment de apartenenţă şi o voce la nivel politic.
Altfel, pe măsură ce din ce în ce mai mulţi tineri pleacă, regiunea riscă să se confrunte cu un exod al creierelor şi cu o intensificare a tendinţei de îmbătrânire şi scădere a populaţiei.
