Românii aveau în buzunare pe 31 decembrie 2017 63,4 mld. lei, numerarul în circulaţie înregistrând o creştere de 16,1% faţă de decembrie 2016, potrivit BNR.
Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii decembrie 2017 un sold 350 mld. lei, o creştere de 3,2% faţă de luna noiembrie şi de 11,6% în raport cu decembrie 2016.
Depozitele overnight au crescut cu 17,5% în decembrie 2017 faţă de decembrie 2016, urcând la 147 de miliarde de lei .
Cash-ul din economie a înregistrat creşteri anuale de două cifre în ultimul deceniu, cu doar câteva excepţii în perioada de criză.
Nivelul banilor existenţi în economie a crescut accelerat între anii 2004 şi 2007, perioada de boom a economiei, când şi activitatea de creditare creştea spectaculos.
În ţările dezvoltate din Europa cea mai mare preferinţă pentru cash este întâlnită în Germania, potrivit unui studiu citat de Handelsblatt. Întrebaţi dacă ţin cash asupra lor, nouă din zece germani au declarat „aproape întotdeauna“, în timp ce media europeană a fost de 79%. Preferinţa pentru cash a nemţilor este explicată de faptul că mulţi germani văd pur şi simplu numerarul ca fiind mai sigur.
Pe de altă parte, cele mai puţin dependente de cash sunt ţările nordice, Norvegia, Suedia, Danemarca.
Specialiştii spun de regulă că ţările în care utilizarea cash-ului este ridicată au de obicei şi o economie nefiscalizată semnificativă. Numerarul este greu de controlat comparativ cu plăţile pe care clienţii le fac electronic şi facilitează dezvoltarea economiei subterane, iar creşterea acestuia vine în condiţiile în care plăţile cu cardul rămân la un nivel redus faţă de alte ţări europene în pofida unor creşteri de două cifre în ultimii ani. Plăţile cu cardurile ajung la circa sub 50 miliarde de lei anual. În plus, cash-ul susţine dezvoltarea economiei subterane.
