Fraudele bancare derulate prin intermediul unor reţele bine organizate au jucat un rol important în creşterea ratei creditelor neperformante spre 20% şi pierderile de 350 milioane de euro înregistrate de sistemul bancar în criză, indică două anchete ale procurorilor DIICOT apărute la un interval de numai o lună una de cealaltă.
Ultima investigaţie a scos la iveală pe lângă problema documentelor false şi pe cea a supraevaluării garanţiilor şi care s-ar putea dovedi un adevărat butoi cu pulbere pentru sistemul bancar. Judecătorii au emis la sfârşitul săptămânii trecute mandate de arestare preventivă a unui evaluator şi a mai multor notari. Un alt evaluator cercetat în acest caz are interdicţie de a părăsi ţara.
Valoarea garanţiilor aflate în portofoliul băncilor se ridică la echivalentul a 60 miliarde de lei (13 mld. euro) doar pe segmentul creditelor acordate persoanelor fizice şi reprezintă 80% din soldul total al împrumuturilor, potrivit datelor BNR. La acestea se adaugă garanţii imobiliare evaluate la peste 90 miliarde de lei (20 mld. euro) aferente creditelor corporate.
Evaluatorii spun însă că situaţiile în care bunurile ipotecate au fost supraevaluate sunt cel mai probabil cazuri izolate şi că băncile se află într-o poziţie confortabilă din punctul de vedere al garanţiilor deţinute.
"Având în vedere ce se întâmplă în piaţa imobiliară în ultimii trei - patru ani, eu mă îndoiesc că un evaluator ar putea să considere un bun la o valoare mult peste preţul pieţei. Evaluatorii care lucrează cu băncile sunt foarte prudenţi în această perioadă, având în vedere că piaţa este blocată. Eu personal nu am auzit de niciun evaluator care să fie cercetat de procurori într-un astfel de caz", afirmă Filip Stoica, membru în consiliul director al Uniunii Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).
Lanţul acordării unui credit ipotecar cuprinde pe lângă client şi bancă şi un evaluator agreat de instituţia de credit care are sarcina de a stabili valoarea garanţiei, dar şi un notar care are în competenţă autentificarea contractelor de ipotecă asupra bunurilor aduse în garanţie.
Băncile ar avea o problemă serioasă dacă o parte semnificativă din bunurile ipotecare ar fi supraevaluate pentru că în cazul unui default practic nu ar avea de unde să îşi recupereze banii.
Evaluarea corectă a garanţiilor este cu atât mai importantă cu cât băncile au ajuns să se confrunte cu un volum semnificativ de credite neperformante şi au recuperat mii de case, apartamente, spaţii comerciale sau de birouri pe care încearcă să le vândă pentru a-şi recupera banii.
Rata creditelor neperformante depăşea 17% la finalul lunii septembrie, de trei ori peste nivelul din 2009, în timp ce volumul total al creditelor afectate de întârzieri la plată depăşeşte 6 miliarde de euro. Explozia creditelor neperformante a adus pierderi de 1,5 miliarde de lei (350 mil. euro) sistemului bancar în ultimii doi ani şi jumătate, în condiţiile în care bancherii au fost nevoiţi să pună deoparte sume consistente pentru a acoperi ratele neplătite de clienţi.
Criza a fost prezentată până acum de bancheri ca fiind singura sursă a acestor pierderi, dar cele două investigaţii anunţate de procurorii DIICOT la un interval de numai o lună una după cealaltă indică şi alte surse. Procurorii estimează la 107 milioane de euro prejudiciile aduse băncilor de cele două reţele de fraudatori, ceea ce înseamnă 0,2% din volumul total al creditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor.
Lansarea celor două investigaţii într-un interval de numai o lună a zdruncinat imaginea breslei bancare, având în vedere că printre cei investigaţi se numără nu doar simpli funcţionari bancari, ci şi oameni de la vârful instituţiilor de credit.
Cel mai înalt oficial bancar adus săptămâna trecută în faţa procurorilor este Lucian Cojocaru, în prezent vicepreşedinte al Volksbank. Până acum doi ani el a fost director comercial pe reţeaua BRD. Numele ambelor bănci a fost vehiculat în această anchetă, alături de cel al unei instituţii de credit de talie mai mică - ATE Bank.
"Cred că cel mai important efect este la nivelul credibilităţii, într-un context în care oamenii au tot mai puţină încredere în multe instituţii. Se dezvoltă sentimente de dezamăgire şi cinism legate de corectitudinea sistemului. Este foarte rău, foarte periculos. Sistemul bancar este foarte expus, întotdeauna. Aici sunt «gulerele albe», care întotdeaua au fost privilegiate şi bine plătite. Probabil sunt foarte invidiaţi de mulţi. Acum apar sentimente de nemulţumire, de injustiţie, de răzbunare", comentează analistul financiar Aurelian Dochia.
Dochia spune că este surprinzător că au apărut oameni chiar din interior care au fraudat sistemul bancar, în condiţiile în care bancherii nu au dus-o mai rău în criză. El apreciază totuşi că perioada de criză a facilitat apariţia fraudelor, în condiţiile în care creditele neperformante au crescut şi cei care au participat la astfel de scheme au mers probabil pe principiul "unde merge mia (de credite neperformante - n. r.) merge şi suta".
Bancherii care s-au lăsat atraşi în astfel de scheme aveau practic de câştigat de două ori, în condiţiile în care erau bonificaţi inclusiv de angajator pentru vânzările de credite, se arată în rechizitoriul procurorilor.
Situaţia este şi mai dificilă pentru bănci, în condiţiile în care garanţiile s-ar putea dovedi măsluite, ceea ce înseamnă că instituţiile de credit ar recupera doar o parte din prejudiciu chiar şi în situaţia în care ar reuşi să vândă bunurile ipotecate.
O altă problemă cu garanţiile imobiliare aduse de clienţi pentru creditele acordate înainte de criză este legată de deprecierea valorii acestora din ultimii ani.
"Dacă ne uităm la evoluţia în timp a pieţei, s-a demonstrat că bunurile imobiliare nu îşi pierd valoarea, chiar dacă există perioade de scădere. Faptul că bunurile imobiliare sunt limitate le face să îşi păstreze valoarea şi cred că pe termen lung băncile stau foarte bine, având în vedere garanţiile pe care le deţin", susţine Filip Stoica.
Totuşi, el afirmă că probleme apar atunci când un debitor devine insolvabil şi nu mai poate plăti creditul, iar banca este nevoită să valorifice garanţiile într-un moment în care piaţa imobiliară este blocată şi preţurile sunt foarte jos.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels