Bănci și Asigurări

Cazul fraudei bancare de 85 mil. euro: supraevaluarea garanţiilor plasează sistemul bancar pe un butoi cu pulbere

Foto Shutterstock

Autor: Ciprian Botea

17.12.2012, 00:08 2221

Fraudele bancare derulate prin intermediul unor reţele bine organizate au jucat un rol important în creşterea ratei creditelor neperfor­man­te spre 20% şi pierderile de 350 mi­lioane de euro înregistrate de sistemul bancar în criză, indică două anchete ale procurorilor DIICOT apărute la un interval de numai o lună una de cealaltă.

Ultima investigaţie a scos la iveală pe lângă problema documentelor false şi pe cea a supraevaluării garanţiilor şi care s-ar putea dovedi un adevărat butoi cu pulbere pentru sistemul ban­car. Judecătorii au emis la sfâr­şitul săptămânii trecute manda­te de arestare preventivă a unui evalua­tor şi a mai multor notari. Un alt evaluator cercetat în acest caz are interdicţie de a părăsi ţara.

Valoarea garanţiilor aflate în portofoliul băncilor se ridică la echivalentul a 60 miliarde de lei (13 mld. euro) doar pe segmentul creditelor acordate persoanelor fizice şi reprezintă 80% din soldul total al împrumuturilor, po­tri­vit datelor BNR. La acestea se adau­gă garanţii imobiliare evaluate la peste 90 miliarde de lei (20 mld. euro) afe­rente creditelor corporate.

Evaluatorii spun însă că situaţiile în care bunurile ipotecate au fost supraevaluate sunt cel mai probabil cazuri izolate şi că băncile se află într-o poziţie confortabilă din punctul de vedere al garanţiilor deţinute.

"Având în vedere ce se întâmplă în piaţa imo­bi­liară în ultimii trei - pa­tru ani, eu mă în­do­iesc că un evalua­tor ar putea să con­si­dere un bun la o va­loare mult pes­te preţul pie­ţei. Eva­lua­torii care lu­crea­ză cu băncile sunt foarte prudenţi în această perioadă, având în vedere că piaţa este blocată. Eu per­so­nal nu am auzit de niciun eva­luator care să fie cercetat de pro­curori într-un astfel de caz", afirmă Filip Stoica, membru în consiliul direc­tor al Uniunii Naţionale a Evalua­to­ri­lor Autorizaţi din România (ANEVAR).

Lanţul acordării unui credit ipo­tecar cuprinde pe lângă client şi ban­că şi un evaluator agreat de instituţia de credit care are sarcina de a stabili valoarea garanţiei, dar şi un notar care are în competenţă autenti­ficarea con­tractelor de ipotecă asupra bunu­rilor aduse în garanţie.

Băncile ar avea o problemă serioasă dacă o parte semnificativă din bunurile ipotecare ar fi supraevaluate pentru că în cazul unui default practic nu ar avea de unde să îşi recupereze banii.

Evaluarea corectă a garanţiilor este cu atât mai importantă cu cât băncile au ajuns să se confrunte cu un volum semnificativ de credite neperformante şi au recuperat mii de case, aparta­men­te, spaţii comerciale sau de birouri pe care încearcă să le vândă pentru a-şi recupera banii.

Rata creditelor neperformante de­păşea 17% la finalul lunii septem­brie, de trei ori peste nivelul din 2009, în timp ce volumul total al creditelor afectate de întârzieri la plată depăşeşte 6 miliarde de euro. Explozia creditelor neperformante a adus pierderi de 1,5 miliarde de lei (350 mil. euro) siste­mului bancar în ultimii doi ani şi jumă­tate, în condiţiile în care bancherii au fost nevoiţi să pună deoparte sume consis­tente pentru a acoperi ratele neplătite de clienţi.

Criza a fost prezentată până acum de bancheri ca fiind singura sursă a acestor pierderi, dar cele două in­ves­tigaţii anunţate de procurorii DIICOT la un interval de numai o lună una după cealaltă indică şi alte surse. Procurorii estimează la 107 milioane de euro prejudiciile aduse băncilor de cele două reţele de fraudatori, ceea ce în­seamnă 0,2% din volumul total al cre­ditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor.

Lansarea celor două inves­tigaţii într-un interval de numai o lună a zdruncinat imaginea breslei bancare, având în vedere că printre cei investi­gaţi se numără nu doar simpli funcţio­nari bancari, ci şi oameni de la vârful instituţiilor de credit.

Cel mai înalt oficial bancar adus săptămâna trecută în faţa procurorilor este Lucian Cojocaru, în prezent vicepreşedinte al Volksbank. Până acum doi ani el a fost director co­mer­cial pe reţeaua BRD. Numele ambelor bănci a fost vehiculat în această anchetă, alături de cel al unei instituţii de credit de talie mai mică - ATE Bank.

"Cred că cel mai important efect este la nivelul credibilităţii, într-un context în care oamenii au tot mai puţină încredere în multe instituţii. Se dezvoltă sentimente de dezamăgire şi cinism legate de corectitudinea sistemului. Este foarte rău, foarte periculos. Sistemul bancar este foarte expus, întotdeauna. Aici sunt «gulerele albe», care întotdeaua au fost pri­vilegiate şi bine plătite. Probabil sunt foarte invidiaţi de mulţi. Acum apar sen­timente de ne­mulţumire, de injustiţie, de răzbunare", co­mentează analistul fi­nanciar Aure­lian Dochia.

Dochia spune că este surprinzător că au apărut oa­meni chiar din interior care au fraudat sistemul ban­car, în condi­ţi­ile în care bancherii nu au dus-o mai rău în criză. El apreciază totuşi că pe­rioada de criză a facilitat apariţia frau­delor, în condiţiile în care creditele ne­perfor­man­te au crescut şi cei care au parti­ci­pat la astfel de sche­me au mers pro­babil pe prin­cipiul "unde merge mia (de credite neper­formante - n. r.) merge şi suta".

Bancherii care s-au lăsat atraşi în astfel de scheme aveau practic de câştigat de două ori, în condiţiile în care erau bonificaţi inclusiv de angajator pentru vânzările de credite, se arată în rechizitoriul procurorilor.

Situaţia este şi mai dificilă pentru bănci, în condiţiile în care garanţiile s-ar putea dovedi măsluite, ceea ce în­seam­nă că instituţiile de credit ar recu­pera doar o parte din prejudiciu chiar şi în situaţia în care ar reuşi să vândă bunurile ipotecate.

O altă problemă cu garanţiile imobiliare aduse de clienţi pentru creditele acordate înainte de criză este legată de deprecierea valorii acestora din ultimii ani.

"Dacă ne uităm la evo­luţia în timp a pieţei, s-a demonstrat că bunurile imobiliare nu îşi pierd valoarea, chiar dacă există perioade de scădere. Faptul că bunurile imobiliare sunt limitate le face să îşi păstreze valoarea şi cred că pe termen lung băncile stau foarte bine, având în vedere garanţiile pe care le deţin", susţine Filip Stoica.

Totuşi, el afirmă că probleme apar atunci când un debitor devine in­solvabil şi nu mai poate plăti cre­ditul, iar banca este nevoită să valorifice garanţiile într-un moment în care piaţa imobiliară este blocată şi preţurile sunt foarte jos.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO