Leul s-a depreciat cu aproape 30% de la începutul crizei, cel mai mare şoc fiind încasat odată cu căderea Lehman Brothers în toamna lui 2008, iar scenariul de atunci s-ar putea repeta în linii mari şi în cazul ieşirii Greciei din zona euro, de data aceasta cotaţiile urmând să treacă de 5 lei/euro.
"Este posibil să vedem o depreciere a leului de aproximativ 10-15% dacă în viitorul apropiat are loc o ieşire necontrolată a Greciei din zona euro, legăturile financiare deosebite pe care le avem cu această ţară urmând să producă un şoc nemaiîntâlnit", afirmă Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank.
Aceasta ar însemna un curs de 4,9-5,1 lei/euro faţă de un nivel de aproape 4,47 lei/euro în prezent, ceea ce ar avea un impact semnificativ asupra inflaţiei, dar şi asupra clienţilor cu credite în valută şi implicit a calităţii portofoliilor de credite ale băncilor.
Pe de altă parte, deprecierea leului ar şi ajuta economia. "Este de menţionat că deprecierea leului ar putea conduce la o repoziţionare comercială a României, exporturile devenind mai competitive şi importurile mai scumpe. Totodată, cererea internă ar avea de suferit şi economia ar putea deveni exportator net, ceea ce ar fi un factor de stabilizare a cursului de schimb", comentează Cătălina Molnar, economistul-şef al
RBS Bank. Ea apreciază că o creştere cu 10% a cursului de schimb în cazul ieşirii Greciei din zona euro este un scenariu plauzibil, dar crede că nici o depreciere cu 20% a leului nu este imposibilă, chiar dacă ar fi "mai greu de materializat".
Pe de altă parte, există în piaţă opinii potrivit cărora şocul ieşirii din zona euro a Greciei va fi doar emoţional şi de scurtă durată, ceea ce va permite Băncii Naţionale să apere leul şi să împiedice o depreciere prea bruscă înainte ca tensiunile de pe piaţă să se calmeze."Cred că ne-am hazarda să înaintăm anumite cifre privind creşterea cursului de schimb. Cu certitudine vor exista presiuni de depreciere, dar cât va fi această depreciere depinde de BNR şi de nivelul de curs pe care aceasta îşi va propune să-l apere. Cred că va fi un impact emoţional, dar ulterior lucrurile se vor calma", crede Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko Pensii.
Economistul-şef al BRD, Florian Libocor, vede la rândul său o depreciere mai mică a leului, până la 4,7 lei/euro, şi spune că şocul ieşirii Greciei din zona euro nu va fi unul direct asupra economiei româneşti şi va putea fi gestionat. Totodată, el consideră că deşi este un scenariu discutat la nivel oficial, o ieşire a Greciei din zona euro nu este o opţiune dorită de liderii europeni. "Dacă luăm ca reper un nivel de 4,30 lei/euro şi asumăm un şoc de depreciere de circa 10%, atunci, matematic, cursul poate ajunge la un nivel uşor peste 4,7 lei/euro. Până acolo însă mai există cel puţin un punct de rezistenţă. La nivel de sistem bancar situaţia este solidă, bine capitalizată şi funcţională, iar băncile greceşti acoperă mai puţin de o cincime din sistem", spune Libocor.
Erste, care controlează cea mai mare bancă locală - BCR, menţine prognoza de curs la 4,4 lei/euro pentru decembrie 2012, însă precizează că acest nivel este condiţionat de rămânerea Greciei în zona euro. Austriecii nu riscă deocamdată să imagineze public scenarii legate de impactul pe Europa Centrală şi de Est a mult-discutatului "grexit".
Chiar dacă leul s-a depreciat vizibil faţă de nivelul de acum patru ani, acesta a fost mult mai puţin volatil decât alte monede din regiune şi datorită grijii pe care Banca Naţională a manifestat-o constant vizavi de curs. Aceasta justifică unele aşteptări ca BNR să intervină pentru a susţine leul şi în cazul eventualelor tensiuni apărute în situaţia ieşirii Greciei din zona euro.
Apărarea cursului s-a făcut însă prin secarea de lichiditate a pieţei, ceea ce a condus la creşterea dobânzilor la lei, iar creşterea dobânzilor în actuala situaţie ar fi pentru economie un factor la fel de sensibil ca şi deprecierea leului. "Ar putea apărea anumite presiuni de creştere a ratelor de dobândă pe termen foarte scurt, dar nu mă aştept ca Banca Naţională să majoreze dobânda de politică monetară cât timp inflaţia rămâne foarte jos. Ultimul lucru de care economia ar avea nevoie în acest moment ar fi creşterea dobânzilor", afirmă Radu Crăciun. Vlad Muscalu crede că încrederea băncilor s-ar deteriora foarte mult şi trazacţiile pe piaţa interbancară ar putea fi îngheţate, urmând ca acestea să fie intermediate de banca centrală. Indicii Robor s-ar apropia în acest scenariu de plafonul maxim stabilit de BNR de circa 11,5%, adică dublu faţă de nivelul din prezent.
Şi Cătălina Molnar se aşteaptă la o creştere semnificativă a dobânzilor pe piaţa interbancară şi vede indicii Robor undeva peste 9%, respectiv cu 4 puncte procentuale peste rata dobânzii-cheie. "Cred că este un interval destul de larg de manevră astfel încât să nu modifice nivelul dobânzii de politică monetară."
Cât priveşte dobânzile, analiştii Erste Group apreciază că România rămâne în lumea ei la nivelul randamentului titlurilor de stat, fiind în mare măsură izolată de turbulenţele de pe pieţele globale.
Cu toate acestea, CDS-urile (costul asigurării contra riscului de default) a continuat să urce, ajungând la 470 de puncte de bază (4,7%), această expresie a primei de risc de ţară dovedindu-se din nou mult mai sensibilă la contextul extern decât în cazul Polonie, al cărei CDS rezistă la 265 de puncte. În continuare Ungaria este percepută ca mai riscantă decât România, având un CDS de 600 de puncte.
În martie, CDS-ul României coborâse pentru o scurtă perioadă sub pragul de 300 de puncte, pe fondul detensionării pieţelor externe.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
