Şefii Petrom, Orange şi Banca Transilvania, care au fost prezenţi ieri la evenimentul de lansare a topului celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală realizat de către compania de consultanţă Deloitte, sunt optimişti în ceea ce priveşte evoluţia economică a României din acest an, pe care o văd în creştere cu maximum 3%.
WikiZF: Profilul companiei Petrom
WikiZF: Profilul companiei Orange
WikiZF: Profilul companiei Banca Transilvania
Mariana Gheorghe, directorul general executiv al Petrom„În primele şase luni, piaţa energetică a continuă să sufere provocări. Am văzut scăderi de piaţă în toate produsele cu care noi operăm: minus 2% la retailul de carburanţi după cinci ani de scăderi, minus 5% la gaze, minus 2% la electricitate. Dacă ar fi un singur an, nu ar fi dramatic, dar dacă ne uităm la evoluţia ultimilor cinci ani, în fiecare an am avut astfel de scăderi. Doar un exemplu, piaţa de gaze când am venit în România acum opt ani era în jur de 17-18 miliarde de metri cubi, iar anul trecut a fost de 12,5 mld. mc., iar anul acesta cu scăderea pe care am văzut-o cred că ne vom duce sub acest nivel”, spune Mariana Gheorghe, CEO al Petrom.
Cel mai puternic executiv din România, care are în administrare o companie aflată pe locul 19 în regiune, se aşteaptă ca anul acesta România să aibă creştere economică. „Ne aşteptam ca în România să fie creştere economică, care chiar dacă nu este poate la nivelul de anul trecut, dar 2-3% care automat va creşte de exemplu cererea la carburanţi. În România penetrarea la maşini este jumătate din media europeană. E posibil ca cererea de carburanţi să crească, odată cu creşterea standardului, cu creşterea PIB-ului. Dar aceste posibile creşteri şi la electricitate şi la celelalte credem că vor fi compensate de eforturile pe care industria şi consumatorii le fac pentru eficienţă energetică”.
Mariana Gheorghe mai notează că pe fondul unor condiţii corecte, în primul rând fiscale, Petrom ar putea cheltui peste
1 mld. euro în fiecare an în perioada următoare, acesta fiind costul găsirii de noi resurse. „Tot în acest domeniu vedem impactul geopolitic şi al revoluţiei gazului de şist în preţurile la gaze. Dacă până acum jumătate de an vorbeam de un preţ de liberalizare la un nivel mult mai ridicat, acum vedem că datorită acestor factori externi preţul la gaz în România a ajuns la nivel european. Toate aceste revoluţii atât în ofertă, cât şi în preţuri se vor reflecta în industrie şi la fiecare operator.”
Omer Tetik, directorul general al Băncii TransilvaniaOmer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă cu capital românesc, crede că o concurenţă mai acerbă în acest sector va începe să se manifeste de anul viitor, când băncile vor fi nevoite să înceapă să-şi folosească lichiditatea.
„Sistemul bancar din România a trecut şi trece printr-o perioadă dificilă. Vremurile în care banii se făceau uşor au trecut. Vorbim despre o imensă lichiditate în piaţă, care nu este ghidată către economia reală încă. (…) Din 2015 vom vedea o concurenţă mult mai acerbă în România. Lichiditatea trebuie folosită pentru că băncile încep să piardă bani deoarece nu folosesc această lichiditate. Reintrăm într-o perioadă de creştere, dar nu vorbim despre creşterile din perioada 2005-2006, care nu sunt sănătoase şi nici nu sunt de dorit. Dacă PIB-ul ar creşte cu 5%, iar sistemul bancar cu 50%, ar fi un sentiment de bubble.”
Banca pe care Tetik o conduce are lichidităţi de aproape 4 mld. lei în conturi, din profiturile capitalizate în anii trecuţi, şi se uită cu „atenţie şi interes“ la oportunităţi. Raportat la valoarea de piaţă a băncii de 4,6 mld. lei, lichidităţile reprezintă 87%.
„Dacă ne uităm numai aici în Piaţa Victoriei, în afara de un Starbucks şi farmacii, sunt numai bănci. Aceasta este principala problemă a sistemului bancar. Foarte puţine bănci au investit în servicii de nişă.”
Banca Transilvania este a treia din sistem după valoarea activelor şi a încheiat primul semestru cu un profit net de 212 mil. lei (48,1 mil. euro). „România este geografia noastră. Acţionarii BT nu au avut cum să decidă reducerea expunerii pe România. A fost şi o oportunitate, dar şi un război adevărat, să creşti pe o piaţă în scădere. În banking, ca şi în alte sectoare acţionarii investesc bani acolo unde câştigă bani. Când se luptă cu creditele neperformante, băncile nu au un apetit de risc, nu sunt prietenoase.”
Jean-François Fallacher, CEO al Orange RomâniaJean-François Fallacher, CEO al Orange România, cea mai mare companie de telecomunicaţii de pe piaţa locală, spune că semnele care vin din magazine sunt pozitive, interesul fiind în creştere atât pentru smartphone-uri, cât şi pentru alte dispozitive digitale.
„La sfârşitul anilor ’80 a fost revoluţia industrială, acum are loc revoluţia digitală. Totul devine digital, chiar şi obiectele devin digitale. Românii au un apetit ridicat pentru noi tehnologii. 30% din români sunt echipaţi în medie cu smartphone-uri, în timp ce în alte state din Vest proporţia este de peste 50-60%. În magazinele noastre, jumătate din cei care intră cumpără un smartphone. Există un mare potenţial în România.”
Operatorul de telecom care avea la sfârşitul lunii iunie 10,384 milioane de clienţi, cu aproximativ 184.000 mai mulţi faţă de iunie anul trecut, a înregistrat în primele şase luni o stagnare a veniturilor în bază comparabilă la circa 450 mil. euro. Orange este liderul pieţei româneşti de telefonie mobilă atât după numărul de clienţi şi cifra de afaceri, iar Fallacher este de trei ani de zile la conducerea companiei.
„În sectorul telecom necesarul de investiţii este extrem de ridicat. În ultimii cinci ani am investit peste 130 milioane de euro în fiecare an, iar în 2014 a fost atins cel mai ridicat nivel al investiţiilor. Am fost constanţi în strategie. Strategia nu este ceva ce schimbi.”
Până la finele acestui an, priorităţile Orange vor fi investiţiile în reţeaua 4G şi 4Gplus care asigură viteze de până la 300 Mbps pentru descărcarea datelor, în serviciul de televiziune prin satelit, dar şi în platforma care face conţinutul video accesibil şi prin smartphone-uri, tablete sau PC-uri, şi în reţeaua de magazine şi în trainingul angajaţilor care au sarcina de a ghida clienţii în migrarea de la telefoanele simple către smartphone-uri şi tablete.
