Bănci și Asigurări

Cea mai mare slăbiciune a României: Populaţia şi companiile cu credite sunt şi mai expuse la febra cursului decât în 2008

Cea mai mare slăbiciune a României: Populaţia şi companiile cu credite sunt şi mai expuse la febra cursului decât în 2008

Din cauza gradului mare de „euroizare“ a economiei preţurile de consum, dar şi ratele la credit reacţionează instantaneu la şocurile pe curs

Autor: Claudia Medrega

19.03.2012, 00:07 2844

Joi şi vineri moneda naţională s-a depreciat vizibil faţă de euro, cursul atin­gând maxim după maxim, iar trendul a fost temperat doar de intervenţiile repetate ale BNR, după cum spun dealerii.

Cele mai mari emoţii le au debitorii cu credite în valută, iar de la debutul crizei în octo­mbrie 2008 încoace, timp de peste trei ani, guvernul şi Banca Naţională nu au luat nicio măsură reală, care să aibă efecte vizibile în sta­tistici, pentru a stăvili creşterea ponderii credi­telor în valută în total credite. Astfel, populaţia şi companiile sunt şi mai expuse acum decât în urmă cu trei ani unei eventuale devalorizări bruşte a leului faţă de euro.

Statisticile BNR arată că ponderea împru­muturilor în valută din totalul creditelor con­tractate de populaţie era de 57% în octombrie 2008, iar în ianuarie 2012 procentul a urcat la 66%. În cazul companiilor, ponderea creditelor în valută a avansat în trei ani de la 54% la 62%. Ponderea mare a creditelor în valută contractate de populaţie şi companii, de peste 60%, face ca orice depreciere a monedei naţio­nale spre cotaţii de 4,4 lei/euro să crească ten­siu­nea milioanelor de români care au împru­muturi în valută şi care vor plăti rate mai mari.

După ce joi moneda naţională s-a depreciat faţă de euro pe piaţa interbancară, cursul ur­când spre 4,39 lei/euro, vineri cursul de schimb a încheiat şedinţa interbancară la 4,38 lei/euro.

Maximul istoric pe piaţa interbancară, de 4,401lei/euro, a fost atins în iunie 2010. "Ponderea ridicată a creditelor în valută în soldul total al împrumuturilor neguvernamentale (64% denominate în euro) şi efectul puternic şi asimetric al fluctuaţiilor cursului valutar asupra inflaţiei sunt argumente importante pentru stabilitatea leului într-un an electoral. Credem că BNR va continua regimul de flotare controlată a cursului de schimb, reducând volatilitatea cursului. Mărimea destul de redusă a pieţei ar trebui să facă din acest obiectiv unul destul de uşor de atins", se arată într-un raport de analiză al Erste. Banca îşi menţine prognoza de curs de 4,32 lei/euro pentru luna decembrie.

BNR a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,3783 lei/euro, un nou maxim istoric pentru cursul oficial.

Analistul Aurelian Dochia spune că impactul deprecierii leului asupra debitorilor este negativ, făcând mai dificilă rambursarea îm­pru­muturilor contractate în euro. "Majoritatea au venituri în lei şi trebuie să facă un efort mai mare pentru a-şi plăti creditele. Nu cred că va continua deprecierea leului. Cred că se va stabiliza la nivelurile actuale. Dacă ar continua şi s-ar amplifica deprecierea, lucrurile s-ar înrău­tăţi. Aşa cum este în prezent situaţia nu va fi un impact vizibil, semnificativ. Nu înseamnă că impactul va fi favorabil. Deja creditele neperformante au ajuns la niveluri alarmante şi unele bănci au dificultăţi."

Practica bancherilor de a vinde agresiv credite în valută a făcut din evoluţia cursului o "obsesie" pentru majoritatea românilor. În plus, preţurile pentru cele mai importante bunuri - locuinţe şi autovehicule -, dar şi la telefonie mobilă sunt exprimate în euro, astfel că oamenii au fost impulsionaţi să se împrumute tot în euro, rămânând expuşi faţă de fluctuaţiile cursului valutar. De asemenea, nici la acest capitol autorităţile române nu au luat nicio decizie pentru a proteja leul şi a interzice afişarea de preţuri pentru tranzacţiile comerciale în euro.

Nici în Polonia şi nici în Ungaria nu sunt permise afişarea de preţuri la maşini sau servicii de telefonie mobilă, de transport aerian, în euro sau în altă monedă, ci doar în zloţi şi respectiv forinţi. Faptul că în Polonia ponderea creditelor în valută a fost de doar 40% la debutul crizei în 2008 a ferit ţara de recesiune. În Ungaria, care avea o pondere tot de circa 60% a creditelor în euro, statul şi banca centrală au luat măsuri active de transformare a creditelor în euro şi franci elveţieni în forinţi pentru a micşora vulnerabilitatea populaţiei şi a companiilor în faţa deprecierii forintului.

În România şi diferenţialul de dobândă a determinat până acum clienţii să-şi asume riscul valutar şi să se împrumute în valută la dobânzi semnificativ mai mici. Astfel, peste 95% din creditele ipotecare acordate de bănci sunt în euro, dolari sau franci elveţieni.

BNR a iniţiat doar de aproximativ şase luni un program de încurajare a creditelor în lei, iar efecte consistente nu se văd în piaţă. Deprecierea leului amplifică îngrijorarea populaţiei că trebuie să plătească rate mai mari la împrumuturile în valută. Iar împrumuturile neperformante continuă să rămână o problemă a sistemului bancar. Un curs depreciat ajută, în schimb, exporturile, segment care a susţinut economia în criză.

Din cauza gradului mare de "euroizare" a economiei preţurile de consum reacţionează instantaneu la şocurile pe curs.

Oficialii BNR au susţinut în repetate rânduri că banca centrală nu vorbeşte de un nivel de curs pe care îl preferă, ci urmăreşte să evite o volatilitate foarte mare a cursului de schimb, mişcări abrupte, care nu ar face bine economiei.

Chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea în toamna anului trecut că banca centrală nu ţinteşte un anumit nivel de curs, de echilibru, ci "se uită" la o zonă de echilibru, pe care nu vrea să o strice prin "mişcări nechibzuite".

La începutul anului, unii analişti chestionaţi de ZF spuneau că există riscul ca în 2012 să fie testate niveluri mai ridicate ale cursului de schimb, spre 4,4 lei/euro, însă susţineau că este puţin probabil ca leul să treacă de acest prag mai mult de câteva zile, întrucât banca centrală se teme că portofoliul de împrumuturi în valută se va deteriora în continuare.

Cum stăm cu creditele neperformante

Anul trecut băncile din România şi-au majorat capitalul cu 310 mil. euro, ajungând la un total de circa 4,2 mld. euro pentru a putea suporta creşterea creditelor neperformante.

Creditele neperformante s-au situat în ultimul trimestru din 2011 la circa 14%. Populaţia şi firmele au credite la bănci cu o valoare cumu­lată de peste 200 mld. lei (52 mld. euro), iar pe medie 14% din aceste credite înregistrează întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile.

Portofoliile de credite continuă să se afle sub presiune, iar o parte importantă din profiturile operaţionale merg în provizioane.

Împrumuturile cu întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile sunt trecute în categoria pierdere, iar BNR cere băncilor să constituie provizioane integral pentru acoperirea acestor sume, ceea ce înseamnă că şansele de reluare a plăţilor sunt aproape zero.

Volumul provizioanelor constituite de bănci pentru acoperirea pierderilor din credite neperformante depăşea 30 mld. lei (aprope 7 mld. euro) la sfârşitul anului trecut.

Cum vrea BNR să stimuleze creditarea în lei

Valuta face în continuare legea la creditare. De la dezechilibrul major al pieţei creditului, unde împrumuturile în valută au peste 60% din credite, porneşte programul BNR de încurajare a creditului în lei.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, spunea în februarie că banca centrală a început aplicarea unui adevărat program de încurajare a creditului în moneda naţională. Iniţial, prin introducerea injecţiilor săptămânale de lichiditate prin operaţiuni repo şi acoperirea integrală a solicitărilor primite de la bănci, iar mai departe prin introducerea de măsuri administrative de descurajare a creditului în valută şi prin trei paşi succesivi de reducere a dobânzii-cheie de la 6,25% la 5,5% pe an. BNR a elaborat în toamna anului 2011 şi un regulament prin care vizează restricţionarea creditelor de consum, dar şi condiţii mai dure pentru creditul ipotecar în valută.

Vânzările de credite în moneda locală ar putea creşte dacă şi dobânzile la lei vor scădea, încurajate de relaxarea politicii monetare de către BNR.

Anul trecut creditul acordat sectorului privat a revenit, după doi ani, în teritoriul pozitiv, ajungând la 3,3%. BNR explică mişcarea prin prelungirea tendinţei ascendente a dinamicii componentei în lei şi a celei în valută, dar şi ca urmare a efectelor statistice ale scăderii ratei anuale a inflaţiei şi deprecierii monedei naţionale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO