Bănci și Asigurări

CEC a muşcat din cota de piaţă a băncilor străine şi a ajuns pe locul trei

CEC a muşcat din cota de piaţă a băncilor străine şi a ajuns pe locul trei

CEC are în continuare depozite cu aproximativ 50% mai mari decât creditele acordate, ceea ce înseamnă că are spaţiu pentru a se dezvolta

Autor: Ciprian Botea

19.09.2012, 00:07 6239

CEC a urcat pe locul trei în clasamentul băncilor după primele şase luni, cu o cotă de piaţă de 7,84%, în condiţiile în care mulţi ani înainte de criză a gravitat în jurul locurilor 8-9, fiind devansată de multe dintre subsidiarele băncilor străine. CEC administra active de 29 mld. lei (6,4 mld. euro) la sfârşitul lunii iunie. La finalul anului trecut pe locul trei era Banca Transilvania.

Dintre băncile mari, cele care au pierdut cel mai mult cotă de piaţă în perioada de criză sunt Volksbank, Alpha şi Bancpost, în timp ce altele şi-au menţinut cota de piaţă sau au crescut marginal.

CEC a profitat în ultimii ani de contextul economic, în care multe bănci s-au oprit din expansiune sau chiar au încercat să-şi reducă expunerea pe piaţa locală şi a început o ofensivă pe segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii şi al corporaţiilor. Spre deosebire de multe companii de stat, care se luptă cu pierderi de zeci de milioane de euro, CEC Bank a reuşit să-şi dezvolte afacerile în criză şi să raporteze profit. Totuşi, rămâne de văzut ce calitate au creditele acordate în ultimii ani şi cum se va reflecta aceasta în rezultatele viitoare ale băncii.

"Multe bănci şi-au redus apetitul pentru creditare în perioada de criză, în timp ce noi ne-am menţinut apetitul. S-ar putea spune că ne-a ajutat criza, dar cred că cel mai important este că am fost prezenţi în piaţă", a declarat Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank. La finalul anului 2007, banca se aflat pe poziţia a noua în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de sub 5%. Volumul creditelor acordate de bancă a urcat la 11,2 mld. lei după primele şase luni, cu 9% peste decembrie anul trecut, în timp ce faţă de finalul lui 2007 soldul finanţărilor s-a triplat. Peste jumătate din credite sunt acordate companiilor. CEC şi-a schim­bat denumirea în urmă cu patru ani în cadrul unui proces de re­bran­ding, care a presupus şi re­struc­tu­ra­rea portofoliului de produse.

Ban­ca a ră­mas însă cu ace­eaşi birocra­ţie specifică in­stituţiilor de stat în condiţiile în care nu de­ţine şi un sistem informatic performant. Banca a avut mult timp o abordare conservatoare şi a evitat să îşi asume riscuri, iar criza a prins-o într-o poziţie mai bună decât a celorlalte instituţii de credit, care după creşteri agresive în trecut au fost nevoite să reducă turaţia şi să se ocupe de situaţia creditelor neperformante care apăsau greu în portofolii.

Analiştii spun chiar că şi în prezent CEC operează sub potenţialul real având în vedere resursele de care dispune.

"CEC joacă în continuare sub potenţialul real, nu este administrată la potenţialul real şi cred că ar fi o greşeală să aplaudăm managementul băncii pentru evoluţia din ultimii ani", afirmă Matei Păun, directorul general al companiei de consultanţă BAC Investment. El spune că elementul care a jucat rolul principal în dezvoltarea CEC a fost evident contextul de piaţă.

Băncile au trecut în criză de la o strategie agresivă de vânzare de credite la o abordare mai prudentă şi multe au redus puternic ritmul finanţărilor. Mai mult, unele subsidiare de bănci străine au început să-şi reducă expunerea pe piaţa locală în ultima perioadă în condiţiile în care au rămas fără sprijinul băncilor-mamă, ceea ce a lăsat mai mult spaţiu unor jucători precum CEC.

Şi analistul financiar Dragoş Cabat crede că ascensiunea băncii de stat trebuie pusă în totalitate pe seama contextului economic. "CEC a crescut relativ la evoluţia celorlalte bănci, care şi-au redus apetitul pentru creditare."

CEC are în continuare depozite cu aproximativ 50% mai mari decât creditele acordate, ceea ce înseamnă că are spaţiu pentru a se dezvolta în continuare, dar oficialii băncii afirmă că nu sunt dispuşi să-şi asume "riscuri necontrolabile" şi că în niciun caz nu urmăresc să urce pe poziţia a doua în sistemul bancar, ceea ce ar presupune o dublare a cotei de piaţă.

Oficialii băncii au afirmat în repetate rânduri că are nevoie de capital suplimentar pentru a se dezvolta mai rapid. Banca are în prezent un capital de aproape 1,1 miliarde de lei, ultima majorare fiind aprobată în luna mai 2012 prin încorporarea unei părţi din profitul de anul trecut. CEC a raportat pentru 2011 un profit net de 67 milioane de lei (16 mil. euro).

Toate majorările de capital din ultimii ani au avut loc prin încorporarea profitului, în condiţiile în care Ministerul de Finanţe (acţionarul majoritar) nu a putut contribui cu fonduri noi din cauza restricţiilor impuse de Comisia Europeană, care consideră astfel de operaţiuni ca fiind ajutor de stat.

Odată cu procesul de rebranding din 2008, CEC - care era în mod tradiţional o bancă de retail - a schimbat direcţia către transformarea într-o bancă universală, iar în prezent cea mai mare parte a portofoliului de credite este reprezentată de finanţările acordate compani­ilor. La jumătatea lunii iunie 53% din portofoliul băncii era reprezentat de credite corporate, în timp ce finanţările de retail reprezentau 40% din total.

Totuşi, rămâne însă sub semnul întrebării impactul pe care dezvoltarea băncii în această direcţie îl va avea asupra calităţii portofoliului de credite. "Nu ştiu cum se va concretiza acest apetit de creditare. Vom vedea rezultatele peste câţiva ani. Este uşor să dai credite, dar provocarea este să şi recuperezi banii", afirmă Matei Păun.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO