Bănci și Asigurări

Cei mai bogaţi 16.000 de români pe care se bat bancherii au 3,7 mld. euro în depozite

Cei mai bogaţi 16.000 de români pe care se bat...

Autor: Ciprian Botea

13.02.2013, 00:09 6756

Circa 16.500 de per­soa­ne aveau la sfâr­şitul anului tre­cut depozite mai mari de 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de 16,2 miliarde de lei (echivalentul a 3,7 mld. euro) potrivit celor mai recente date publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor.

Depozitele bancare sunt ga­ran­tate în cazul falimentului in­sti­tuţiei de credit doar în limita a 100.000 de euro, riscul pentru su­me­le care depăşec acest plafon fi­ind asumat integral de către client.

Numărul deponenţilor care au în cont sume de peste 100.000 de euro a crescut cu 30% în ultimii doi ani, dar volumul total al depozitelor a scăzut cu echi­va­lentul a 200 mil. euro, astfel că va­loarea medie a unui depozit s-a redus de la peste 300.000 de euro la circa 225.000 de euro.

Aceasta înseamnă că o parte din clienţi şi-au împărţit econo­mi­ile în depozite mai mici pentru a intra sub schema de garantare, în timp ce alţii au ales plasamente mai profitabile.

"Scăderea valorii medii a unor depozite s-ar putea datora plasa­men­telor alterna­tive pe care cli­en­ţii de private ban­king le gă­sesc acum în oferta băn­cilor. Plasa­men­tele în aur, obli­ga­ţiuni de stat, ac­ţiuni tran­zac­ţio­nate pe bur­să sau cer­ti­fi­cate ca­re ur­mă­resc evo­luţia unui activ suport sunt produse mai sofisticate decât depo­zitele bancare, care răspund şi altor tipuri de nevoi şi care pot oferi ran­da­mente su­pe­rioare", consi­de­ră Eugen Sinca, analist-şef al BCR.

Persoanele cu averi li­chi­de de peste 200.000 de euro sunt incluse în segmentul cli­en­telei de pri­vate banking, unde concurenţa s-a inten­sifi­cat în ultimii ani pe fondul în­cercărilor bancherilor de a găsi noi surse de venit.

Unele date neoficiale arată că există clienţi care deţin chiar şi 5 mil. euro în depozite bancare.

Clienţii de private banking pot opta, pe lângă plasamentele clasice în depozite, pentru o gamă mai largă de investiţii care include, în funcţie de profilul individual de toleranţă al fie­căruia, titluri de stat, fonduri de investiţii, depozite structurate, acţiuni şi produse structurate sau derivate.

Aceştia sunt asistaţi în permanenţă de un bancher personal dedicat şi sunt deserviţi prin intermediul unor locaţii destinate exclusiv acestui tip de clientelă.

Clienţii persoane fizice deţi­neau la sfârşitul anului trecut depozite de 115 miliarde de lei (26 mld. euro) care intrau sub schema de garantare, volumul acestora fiind în creştere cu echivalentul a 16 miliarde de lei comparativ cu 2010. De la începutul crizei, în toamna lui 2008, depozitele din bănci ale populaţiei au crescut cu circa 9 miliarde de euro.

Populaţia are în total economii de 124 miliarde de lei (28 mld. euro) la bănci, incluzând şi depozitele ţinute la sucursalele locale ale băncilor din străinătate şi care sunt garantate de schemele specifice din ţările de origine ale acestor bănci. Sumele păstrate în conturi la sucursalele băncilor din străinătate echivalau cu 2 mld. euro la sfârşitul lunii decembrie.

Depozitele populaţiei au crescut în criză pe fondul unui sentiment de prudenţă al clienţilor, care au renunţat la cheltuielile de valori mari şi au luat mai puţine credite, preferând să pună bani deoparte. Soldul depozitelor a crescut rapid la începutul crizei pentru ca ulterior avansul să încetinească.

Anul trecut, de exemplu, depozitele în lei au avansat cu 3%, doar economiile în va­lută înregistrând o creştere de două cifre. Clienţii au mutat practic o parte din de­pozitele în lei în produse de economisire în valută în a doua jumătate a anului trecut din cauza deprecierii monedei locale. De­po­zitele în lei au înregistrat practic mai multe luni de scădere în a doua parte a anului.

Datele de la Fondul de Garantare indică o creştere la nivel agregat cu echiva­lentul a peste un miliard de lei a soldului depozitelor garantate ale persoanelor fizice pe parcursul ultimelor trei luni din 2012. Cei mai mulţi bani au intrat în depozitele în valută.

"Creşterea valorii depozitelor garantate s-a datorat în princi­pal sporului depo­zi­te­lor în valută de va­lori mai mici sau egale cu plafonul de ga­­ran­tare", se arată în­tr-un raport al Fon­­­dului. Aceasta ara­tă că deponenţii sunt în continuare pru­denţi şi evită să-şi ţină banii într-un singur loc, ceea ce explică într-o anumită măsură scăderea valorii medii a depozitelor de peste 100.000 de euro.

Evoluţia de anul trecut a economisirii înseamnă practic o schimbare la 180 de grade faţă de ultimii doi ani, când preferinţa pentru lei a fost evidentă. Soldul depozitelor în lei a crescut cu 27% în criză, în timp ce avansul depozitelor în valută a fost de numai 11%. Depozitele în lei au crescut mai rapid datorită dobânzilor semnificativ mai mari plătite de bănci.

Totuşi, dobânzile la lei au coborât mai rapid în a doua jumătate a anului trecut, în timp ce bonificaţiile la euro s-au menţinut relativ constante. Subsidiarele locale ale băncilor străine reuşesc să atragă tot mai puţine linii de finanţare de la acţionari, context în care au fost nevoite să ţină sus dobânzile la valută pentru a atrage mai multe resurse de la clientelă.

Totodată, pe lângă prudenţa clienţilor care şi-au împărţit economiile în depozite de valoare mai mică, o explicaţie pentru scăderea valorii medii a depozitelor ar putea fi şi investiţiile în active mai pro­fitabile sau chiar în imobiliare.

"Scăderea pieţei imobiliare din ultimii ani a făcut ca unele imobile să se tranzac­ţioneze la preţuri atractive şi este posibil ca anumiţi clienţi să fi luat decizia de a investi pe această piaţă prin lichidarea unor depozite", mai spune Eugen Sinca.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO