SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ, DINTR-O PRIVIRE

Cele şapte evenimente care au marcat săptămâna: Bursele îşi continuă prăbuşirea; Cioloş a tăiat capul diviziei de business care îi strângea 40 mld. € pe an; World Class îşi cumpără principalul competitor; Încă o mare bancă majorează avansul la credite

13 feb 2016 Autor: Ştefan Stan

Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România. Săptămâna aceasta prima pagină a fost ţinută bursele internaţionale şi de Bursa de la Bucureşti, care nu lasă investitorii să respire şi scad la foc automat, de demiterea omului care se ocupa cu colectarea taxelor şi impozitelor românilor, de rezultate sub aşteptări ale economiei României anul trecut. Săptămâna trecută încă o mare bancă a anunţat că majorează avansul la credite, în timp ce BRD a raportat un profit de 6,9 ori mai mare decât anul trecut. Bancherii se tem că dobânzile vor intra în teritoriu negativ, iar World Class şi-a cumpărat principalul competitor. 

Bursele îşi continuă raliul descendent. După un moment de respiro urmează o săptămână de căderi abrupte

Leul, moneda naţională, este surpriza plăcută a lunii februarie, în urma aprecierii, atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar.

După ce a început anul la 4,52-4,54 lei pentru un euro, cursul a ajuns vineri la 4,4744 lei/euro, ceea ce înseamnă o apreciere de 1,4% pentru moneda naţională.

Într-o lume în care dobânzile devin negative, ratele pozitive de dobândă pentru leu atrag investitori care încearcă să-şi plaseze lichidităţile oriunde ar primi ceva bani în plus şi nu „în minus”.

Leul, moneda naţională, este surpriza plăcută a lunii februarie, în urma aprecierii, atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar.

După ce a început anul la 4,52-4,54 lei pentru un euro, cursul a ajuns vineri la 4,4744 lei/euro, ceea ce înseamnă o apreciere de 1,4% pentru moneda naţională.

Într-o lume în care dobânzile devin negative, ratele pozitive de dobândă pentru leu atrag investitori care încearcă să-şi plaseze lichidităţile oriunde ar primi ceva bani în plus şi nu „în minus”.

Pe plan internaţional, sectorul bancar a intrat sub zodia neagră de câteva săptămâni. Principalele bănci ale Europei sunt într-o scădere continuă pe burse, ajungându-se chiar să se pună problema la Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, care avea nevoie de capital suplimentar.

Cei mai puternici oameni din Germania au sărit în ajutorul băncii lor naţionale, susţinând că nu are nevoie de lichiditate suplimentară şi că este o bancă solidă.

În Franţa, Societe Generale, acţionarul majoritar al BRD, a ratat estimările analiştilor pentru T4 şi a fost imediat penalizată cu o scădere a acţiunilor de peste 15%.

A doua bancă din Elveţia, Credit Suisse, nu se simte nici ea prea bine, investitorii punându-şi problema modelului de business al băncilor elveţiene, care în urma ridicării secretului bancar nu mai au nicio valoare.

Pentru piaţa bursieră de la Bucureşti, luni va urma un tsunami de rezultate financiare, ceea ce nu va schimba foarte mult sentimentul de teamă al investitorilor, dar va face puţin lumină în ceea ce priveşte dividendele pe care le vor acorda principalele companii.

 

Premierul Dacian Cioloş l-a demis joi pe preşedintele ANAF, Gelu Diaconu, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale. 
 

Gelu Ştefan Diaconu, 56 de ani, managerul care a ocupat din aprilie 2013 până astăzi funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a avut venituri lunare de peste 50.000 de lei pe lună (cca. 11.400 de euro net pe lună) în 2014, potrivit datelor din declaraţia sa de avere de anul trecut.

Astăzi, premierul Dacian Cioloş l-a demis pe preşedintele ANAF, Gelu Diaconu, după ce acesta a fost implicat într-un dosar gestionat de Direcţia Naţională Anticorupţie  în care este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, alături de vicepreşedintele Mihai Gogancea-Vătăşoiu.

Diaconu a reuşit să îşi majoreze veniturile anuale de până la de zece ori faţă de nivelul încasat ca şef al Fiscului, din funcţiile „conexe“ pe care le are Eximbank, CEC Bank, GDF Suez Energy şi Romgaz. Astfel, el a ajuns în 2014 la un venit lunar mediu de 4.700 de lei din funcţia de bază de şef al ANAF, la care se adaugă alte 46.000 de lei pe lună din celelalte funcţii care, teoretic, nu îi ocupă mai mult de câteva ore pe lună. De departe, cele mai „bănoase“ joburi secundare ale lui Diaconu au fost la Eximbank şi la CEC Bank, de unde a încasat, în medie, câte 20.000 de lei, respectiv 18.000 de lei pe lună anul trecut.

De profesie economist, Gelu Diaconu este absolvent al Facultăţii de Finanţe-Contabilitate din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. El şi-a început cariera ca economist la Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Consum şi Credit Vaslui, instituţie pe care a ajuns să o şi conducă din funcţia de preşedinte în perioada 1984- 1990.
 
Economia României a crescut anul trecut cu 3,7%, sub estimări
 
Economia României a crescut în 2015 cu 3,7% faţă de 2014, nivel sub estimări, în ciuda creşterii susţinute a consumului, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente. 

Institutul Naţional de Statistică a publicat rezultatele semnal vineri dimineaţă la ora 9. 

Video ZF Live. Ciprian Dascălu, economist-şef al ING: Mizăm în 2016 pe o creştere economică de 4,2%; dobânda la BNR va rămâne neschimbată

În trimestrul al patrulea 2015, creşterea economică faţă de T3 2015 a fost de plus 1,1%. 

Analiştii se aşteptau la o creştere economică de 3,9%, având în vedere creşterea consumului din a doua parte a anului trecut, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente. 

Economia românească şi-a revenit după criză, dopată de creşterile salariale şi scăderea taxelor şi reducerea costului împrumuturilor. 

Băncile continuă ofensiva împotriva legii dării în plată. Încă o bancă mare a anunţat majorarea avansului
 
 
Bancpost a majorat avansul pentru creditele ipotecare, la 33% pentru împrumuturile în lei şi la 43% pentru cele în euro, în contextul în care legea dării în plată ar putea fi aprobată, după ce Raiffeisen Bank a fost prima instituţie de credit care a anunţat o astfel de măsură.

Potrivit datelor afişate pe site-ul băncii, clienţii pot lua un credit imobiliar sau ipotecar cu un avans de minim 33% pentru finanţările în lei şi de cel puţin 43% pentru cele în euro.

Anterior, instituţia de credit practica un avans de 15% la creditele ipotecare în lei şi de 25% la împrumuturile în euro.

Totodată, pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă, Bancpost a diminuat valoarea maximă finanţată, la 57% din valoarea garanţiei, de la 75%.

"Proiectul legii dării în plată determină schimbarea profilului de risc asociat produsului de creditare, prin trecerea de la creditarea personală, susţinută de o garanţie reală imobiliară, la un produs de finanţare a activelor. În acest sens, suntem datori să acţionăm în spiritul reglementărilor prudenţiale pentru administrarea riscului. Astfel, Bancpost a decis modificarea condiţiilor de creditare aplicate creditelor ipotecare, atât pentru cele în lei, cât şi pentru euro, avansul solicitat la contractarea unui împrumut fiind de 33% la lei, şi respectiv 43% la euro", au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii băncii.

Clienţii care au depus aplicaţii de credit până vineri, data intrării în vigoare a noilor norme de creditare, vor beneficia de condiţiile anterioare

Febra dobânzilor negative a cuprins marile economii ale lumii, sperie pieţele, iar băncile se vaită cel mai tare. JPMorgan vede dobânda BCE pentru depozite la -0,7% anul acesta
 

În timp ce oficialii băncii centrale japoneze avertizează că lumea este într-o cursă a tăierii do­bânzilor, Rezerva Federală a SUA le spune băncilor să se pregătească de venirea dobânzilor negative.

Din America, strategii JPMorgan au calculat că Banca Centrală Euro­peană poate duce do­bânda pentru depozite la -4,5% de la -0,3% în prezent, iar Fed la -1,3%. La mijlocul acestui an dobânda BCE ar putea fi de -0,7%. Adânc în teri­toriul negativ se pot duce şi banca centrală a Japoniei şi cea a Suediei, iar incursiuni acolo ar putea face şi banca Angliei.

„Credem că băncile centrale au suficient de mult spaţiu pentru a căuta să vadă cât de jos se pot duce dobânzile. Deşi oficialii băncilor se confruntă cu destule constrângeri, credem că ar fi o greşeală să subestimezi capacitatea lor de a acţiona şi motiva“, scriu analiştii de la JPMorgan. Ce spun ei rezonează cu declaraţiile făcute recent de preşe­dintele BCE Mario Draghi şi de gu­vernatorul băncii Japoniei Haruhiko Kuroda, care au declarat că relaxarea politicilor mone­tare „nu are limite“, scrie Bloomberg.

În afară de BCE, de banca Japoniei şi banca centrală a Suediei, băncile centrale din Elveţia şi Danemarca şi-au mai dus dobânzile sub zero. Fed a început anul trecut să majoreze dobânda de referinţă după un deceniu de pauză.

 

În ceea ce priveşte intenţiile şefilor băn­cilor centrale, totul este posibil. În septembrie 2014, când dobânda pentru depozite a BCE era de -0,2%, Draghi spunea că „aceasta este limita de jos“. În de­cembrie, Kuroda spu­nea că „nu credem că ar trebui să introducem dobânzi negative“. Guvernatorul băncii Angliei Mark Carney a sugerat în noiembrie că dobânda de referinţă ar putea fi dusă sub actualul nivel de 0,5% dacă va fi nevoie. În SUA, vicepreşedintele Fed Stanley Fischer a afirmat chiar zilele trecute că dobânzile negative „sunt în funcţiune mai mult decât pot spune că mă aşteptam în 2012“. Economistul Willem Buiter de la Citigroup spune că până şi China ar putea plonja sub zero anul viitor. Buiter anunţa încă din toamna anului trecut venirea unei recesiuni globale. Tot în SUA, Fed le sugerează băncilor ca, preventiv, să se pregătească de venirea dobânzilor cu minus. Acest scenariu este pur ipotetic şi nu o prognoză, scriu oficialii băncii centrale într-o notă informativă pu­blicată pe 28 ianuarie. Aceasta este prima dată când o agenţie guver­namentală americană cere băncilor să ia în considerare, pentru o rundă de teste de stres care va începe anul acesta, un scenariu cu yielduri negative ale titlurilor de trezorerie.

 
World Class România, cea mai extinsă reţea locală de centre de fitness, deţinută de fondul de investiţii polonez Resource Part­ners, a bătut palma cu francezul Thomas Richard Pierre, 42 de ani, pentru preluarea a nouă centre de fitness operate de Club Sport Fitness Center MV.
 
Informaţia privind tranzacţia a apărut recent pe site-ul fondului de investiţii Resource Partners.
 
 
ZF a scris recent despre planurile de extindere ale reţelei de fitness World Class, care vizau anul acesta atingerea unui prag de 30 de cluburi atât în Bucureşti, cât şi în ţară, ceea ce ar fi însemnat deschiderea a unsprezece noi centre în 2016. Din cele unspre­zece, un număr de nouă vor intra în contul World Class prin achi­ziţia firmei Club Sport Fitness Center MV (ale căror cluburi funcţionează sub umbrela Club Moving şi Moving Express).
 
BRD anunţă o creştere spectaculoasă a profitului pe 2015: 467 mil. lei câştig net, faţă de 68 mil. lei în 2014
 

BRD - SocGen, a doua bancă din piaţă, a anunţat joi dimineaţă rezultatele financiare pe 2015, care marchează o creştere de 6,9 ori a câştigului, de la 68 mil. lei în 2014 la 467 mil. lei în 2015. 

Rezultatul a fost obţinut în urma diminuării costului riscului şi a reducerii cheltuielilor operaţionale, anunţă banca. 

Rata creditelor neperformante a scăzut la 17% faţă de 20% în 2014. 

”Anul 2015 a fost influenţat de evoluţia pozitivă a două linii importante de afaceri - retail şi mari clienţi corporativi şi de trecerea pe creştere a veniturilor trimestriale”, a declarat Philippe Lhotte, CEO al BRD. 

Rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a ajuns la 7,8%, iar gradul de acoperire al creditelor neperformante cu provizioane a crescut de la 71% la 76%. 

BRD este cotată pe Bursa de Valori Bucureşti, iar anul trecut acţiunile băncii au crescut cu peste 30%. În acest an acţiunile au scăzut cu aproape 20%, ca urmare a volatilităţii externe şi a posibilei introduceri a legii dării în plată. 

 
 

 

 
Cuvinte cheie:
banca
, burse
, business
, continuare
, premier
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide