Săptămâna trecută, dintr-o privire

Cele şapte evenimente care au marcat săptămâna. Cameron a obţinut o victorie pentru Marea Britanie; Petrom a trecut pe pierdere pentru prima oară de la privatizare; Profit record pentru Banca Transilvania; Legea dării în plată îi ţine în continuare pe românii cu credite cu ochii deschişi

20 feb 2016 Autor: Ştefan Stan

Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România. Săptămâna aceasta prima pagină a fost ţinută de discuţiile despre Brexit, finalizate cu un compromis din partea Uniunii Europene, dar cu rămânerea Regatului Unit în spaţiul comunitar. Banca Transilvania obţine un profit record, în timp ce Petrom trece de la un profit de 2,1 mld. lei în 2014 la pierdere de 690 mil. de lei în 2015. Piaţa muncii se schimbă şi tinerii nu mai vor să facă ore suplimentare, IKEA a anunţat cel mai mare proiect imobiliar din România, cu un proiect de 10.000 de locuinţe în Nordul Bucureştiul. Leul are cea mai bună săptămână, după ce dobânda Robor la trei luni a scăzut la 0,77% şi leul s-a apreciat faţă de dolar şi euro. Legea dării în plată în schimb continuă să aducă frică printre bănci şi incertitudine în piaţă. 
 
Brexitul devine istorie. David Cameron câştigă cea mai mare bătălie din ultimii ani pentru Londra: Marea Britanie rămâne în Uniunea Europeană şi obţine un statut special

Premierul David Cameron a declarat, vineri seară, la Bruxelles, că a obţinut un statut special al Marii Britanii în Uniunea Europeană.

Liderii statelor membre UE au ajuns la un acord, vineri seară, privind termenii menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană, documentul conţinând o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale ale angajaţilor comunitari străini, în anumite condiţii.

"S-a ajuns la un acord, drama a luat sfârşit", a transmis prin Twitter preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite.

"Este un compromis rezonabil", a confirmat premierul Cehiei, Bohuslav Sobotka.

Acordul va permite Marii Britanii să activeze oricând în următorii şapte ani o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale de care beneficiază angajaţii veniţi din altă ţară UE, în cazul în care vor fi presiuni semnificative asupra serviciilor publice naţionale. Aceste condiţii au fost negociate în mod detaliat cu liderii ţărilor central şi est-europene.

Conform acordului, Marea Britanie nu va mai avea dreptul de a negocia alţi termeni în relaţia cu Uniunea Europeană. Termenii relaţiei de apartenenţă a Marii Britanii la Uniunea Europeană nu vor fi modificaţi nici măcar dacă cetăţenii britanici vor vota la referendum pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană.

"Am negociat un acord prin care Marii Britanii să i se confere un statut special în cadrul Uniunii Europene.
 
Voi recomanda acordul sâmbătă membrilor Guvernului britanic", a declarat David Cameron.

Liderii statelor membre UE au ajuns la un acord, vineri seară, privind termenii menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană, documentul conţinând o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale ale angajaţilor comunitari străini, în anumite condiţii.

Cel mai mare jucător de petrol şi gaze nu a scăpat neatins de furtuna care mătură industria petrolieră a lumii. Petrom raportează primele pierderi într-un deceniu „La 40 de dolari pe baril revenim pe profit“

♦ În 2015 pierderea a fost de 690 milioane de lei la venituri totale de 18,1 miliarde de lei ♦  La nivel operaţional compania are un câştig de 2,5 miliarde de lei. ♦  Producţia va scădea cu 4% în 2016 şi ar putea urma reduceri de personal. 


 

Petrom confirmă aşteptările pesimiste ale analiştilor şi încheie anul 2015 cu pier­deri de 690 mi­l. lei după ce compania tre­cut printr-un veritabil raliu de depre­cieri în zona activelor de explorare şi pro­ducţie.

Fără incidenţa elementelor spe­ciale, compania a înregistrat un profit operaţional de 2,5 miliarde de lei, de două ori mai mic faţă de cel de anul trecut. Bursa nu a reacţionat violent la aflarea rezultatelor, acţiunile Petrom scăzând cu numai 0,46%, în contextul în care analiştii care mai credeau în profit la producătorul de petrol şi gaze formau un club extrem de select.

An­dreas Matje, directorul financiar al Petrom: „Pierderea finală (de 690 mil. lei - n.red.) nu se leagă de performanţa ope­ra­ţională a com­paniei, ci de modi­fi­ca­rea esti­mărilor pri­vind capacitatea ac­ti­ve­lor din zona de exploare şi producţie de a genera cash pe viitor“.

Compania lucrează pentru anul acesta pe un buget construit în jurul valorii de 40 de dolari pe baril, dând asi­gu­rări că arsenalul de măsuri luate asigură rezistenţa Petrom într-unul dintre cele mai ostile medii de business din ultimul deceniu. „Dacă preţurile se menţin, nu vom mai fi obligaţi să facem de­precieri. La 40 de dolari pe baril, Petrom este capabil să genereze profit“, a precizat Mariana Gheorghe, direc­torul general Petrom.

Compania a avut anul trecut un buget de investiţii cu 38% mai mic, a închis 350 de sonde dintr-un total de 1.000 de unităţi aflate în observare, a scos la vânzare activele non-core. Nu­mă­rul de angajaţi s-a diminuat cu aproape 900 de persoane, până la 16.038, iar continuarea mă­surilor de con­trol strict al costurilor ar putea duce şi la alte disponibilizări, dar şi la scă­de­rea producţiei. „De zece ani încercăm să eli­minăm ineficienţele. Unii angajaţi au plecat la alte com­panii. Noi nu avem o ţintă de con­cedieri, dar este posibil ca anul acesta să se ajungă la reduceri de personal.“ Compania nu vrea să distribuie dividende pentru 2015.

Banca Transilvania raportează un profit contabil de 2,4 miliarde de lei în 2015, maxim istoric

Horia Ciorcilă preşedintele băncii din Cluj: „Suntem preocupaţi de eficien­ti­zarea, în continuare, a modelului nostru de business, de investiţii în oameni şi în tehnologie“.

Banca Transilvania (TLV) a înregistrat în 2015 un profit net contabil de 2,4 miliarde de lei, în creş­te­re cu 456% faţă de anul precedent, ca urmare a înre­gis­tră­rii câştigului de 1,6 mld. lei din tranzacţia de preluare a Volksbank România.

Activele totale ale băncii au avansat anul trecut cu 32,6%, până la 47,2 miliarde de lei, ca urmare a inte­grării Volksbank. Acesta este primul bilanţ şi cont de profit şi pierdere ce include ambele entităţi.

Veniturile nete din dobânzi ale băn­cii au urcat cu 21%, până 1,4 mi­liar­de de lei. Veniturile nete din speze şi comi­sioane au urcat cu 12%, până la 457 mil. lei. Veniturile nete din tran­zac­ţionare, înregistrate în prin­cipal din titluri de stat, au urcat cu 41%, până la circa 180 mil. lei. Cheltu­ielile băncii cu personalul au cunoscut o creştere substanţială cu 44%, până la 651 mil. lei, în timp ce chel­tu­iele ope­ra­ţionale s-au dublat la 600 mil. lei.

Soldul de credite al noii entitaţi a urcat de la 17,5 mld. lei la 25,1 mld. lei în 2015.

După ce propunerile BNR au fost respinse de senatori, ce urmează pentru darea în plată? Legea se va vota luni sau marţi în plenul Senatului, după care intră în malaxorul Camerei Deputaţilor
 

Legea privind darea în plată a imo­bilelor, votată miercuri de senatori fără „amendamentele“ propuse de BNR, va fi discutată săptămâna viitoare, luni sau marţi, în plenul Senatului, după care va trece la Camera Deputa­ţilor. Acolo, legea va merge la Comisia Juridică şi după aceea în plen.

„Să nu credeţi că lobby-ul bancar va sta cu mâinile în sân. Vor şantaja şi mai aprig, vor speria şi mai tare populaţia, vor intensifica presiunea asupra parlamentarilor, vor plăti şi mai multă presă şi televiziune ca să-şi propage manipu­lările, aşa că, fraţilor, greul nu a trecut“, a afirmat iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir.

Miercuri, proiectul legii dării în plată, care presupune stingerea datori­ilor dacă debitorul alege să predea cheile locuinţei către bancă, a fost votat de senatorii din comisiile pe fond reunite, Juridică şi Economică, în varianta propusă de Zamfir. Astfel, legea se va aplica contractelor în derulare fără plafonarea de 150.000 de euro cerută de BNR şi totodată se va aplica şi debitorilor care au contractat credite Prima casă.

Senatorii din comisii vor trimite raportul şi avizul legislativ în plenul Senatului, unde reprezentanţii BNR şi ai bancherilor îşi vor susţine din nou popunerile săptămâna viitoare. „Majoritatea colegilor senatori au acceptat toate amendamentele mele, inclusiv acela că de legea dării în plată beneficiază şi cei care au fost deja executaţi silit, situaţie în care se va sista poprirea pe venituri“, a mai spus Zamfir. „Am câştigat încă două bătălii, dar nu şi războiul.“

 

Pe de altă parte, bancherii reuniţi în Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul Patronatelor Bancare din România susţin că se „impune“ devansarea termenului de intrare în vigoare a Legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice. „Avantajul major al legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice faţă de legea privind darea în plată este că după insolvenţă debitorul persoană fizică de bună-credinţă poate rămâne în posesia bunului imobil care este adus în garanţie, pe când darea în plată înseamnă pierderea locuinţei de familie/ terenului“, susţin într-un mesaj comun bancherii.

În mesajul transmis de ARB, se mai arată că trebuie identificate şi introduse condiţiile obiective aplicabile doar debitorului „subiect protejat de lege pentru ca efectul legii să nu fie extins la orice debitor (inclusiv debitori perfect solvabili si bun-platnici)“.

Leul are o lună februarie de vis: dobânzile sunt la minime, iar faţă de euro a câştigat 1,5%. Supralichiditatea din piaţa interbancară şi dobânzile negative din Europa îşi spun cuvântul
 
 

Indicele Robor la 3 luni pentru credite a scăzut la 0,77% pe an. 


 

Moneda românească s-a apreciat de la înce­pu­tul acestui an şi până în prezent cu 1,5% în faţa euro, de la 4,52 de lei la 4,45 de lei, ceea ce o poziţionează în top trei monede din re­giune cu cele mai mari aprecieri în faţa euro din ianuarie şi până în prezent.

Chiar dacă leul a mai pierdut teren în faţa euro în ianuarie pe fondul unui context extern tulbure, a reuşit ca de la începutul lunii februarie şi până în pre­zent să câştige 1,6%. Fe­brua­rie mar­chea­ză una dintre cele mai bune luni din ultimii ani pentru leu care s-a apre­ciat doar de la începutul acestei luni şi până în prezent de la 4,53 lei la 4,45 de lei.

România s-a confruntat în primele luni ale anului cu intrări de capitaluri. BNR a afirmat că a intervenit „în unele momente“ pe piaţa valutară, dar aceas­ta a reuşit totuşi să se echilibreze sin­gură. Guvernatorul BNR Isărescu spu­nea că nu ar vrea „să viseze“ ca Româ­nia să ajungă o zonă de pro­tecţie pentru capitaluri. Cu toate aces­tea, leul a reuşit să ocupe podiumul celor mai mari aprecieri faţă de euro în acest an. Leul este întrecut de hryvna ucrai­nea­nă (cu o apreciere de 2,4% în faţa euro) şi de fo­rin­tul maghiar (plus 1,7%).

La polul opus, respectiv mone­dele care s-au de­pre­ciat cel mai mult faţă de euro, se află rubla rusească (care a pier­dut în faţa euro 6,5%), lira sterlină (mi­nus 5,5%) şi leul moldovenesc (3,5%).
 
Schimbare dramatică pe piaţa muncii urbane: „Tinerii pleacă la ore fixe de la birou fără nicio remuşcare, iar acest lucru îi deranjează pe managerii obişnuiţi să muncească peste program“
 
Companiile care apelează la firmele de training încep să ceară programe care să ajute angajaţii din generaţii diferite să colaboreze mai bine, având în vedere că în prezent distanţa dintre generaţii este mult mai mică şi se ajunge în situaţia în care managerii au în echipă persoane care fac parte din 2-3 generaţii diferite.
 
 
„Înainte, generaţiile de angajaţi se succedeau odată la 20 - 30 de ani, însă în prezent se schimbă stilul şi valorile an­gajaţilor odată la 4-5 ani, mult mai re­pede. Generaţiile care acum au 35-45 de ani, generaţiile «muncii», nu prea utili­zea­ză conceptul de work-life balance. În schimb, tinerii pleacă la ore fixe de la bi­rou fără nicio remuşcare imediat ce şi-au terminat treaba, sunt foarte dezinvolţi, ba chiar cer şi feedback managerilor în permanenţă, ceea ce îi deranjează pe managerii obişnuiţi să muncească peste program“, a explicat Adrian Paraschiv, senior partner în cadrul firmei de training Stand for Development. Iar managerii de 35-45 de ani care se confruntă cu astfel de situaţii nu ştiu cum să le gestioneze, fiindu-le dificil să realizeze coeziunea în echipă, a mai spus Paraschiv.
 
 
Partenerul Stand for Development a adăugat că  managerii de 35-45 de ani s-au obişuit să muncească fără a avea prea mult timp liber, iar ei când au timp liber, neştiind ce să facă, muncesc, iar acestea sunt aşteptările lor şi pentru noile ge­ne­raţii de angajaţi. „Problema de gestiune a situaţiei actuale este însă a managerilor, nu a tinerilor angajaţi, pentru că mana-gerii vor avea probleme de adaptare peste 10 ani, când vor lucra în mediul de lucru creat de generaţiile tinere“, a mai spus Paraschiv.
 
Pe de altă parte, a mai spus el , se pare că marea problemă la cei tineri este superficialitatea, există atât de multă informaţie la care sunt expuşi încât dau impresia că ştiu totul atunci când discută cu managerii. „Însă problemele apar când cei din noile generaţii primesc sarcini concrete, atunci iese la iveală faptul că nu ştiu ce au de făcut, că nu ştiu ce nu ştiu. Tinerii au abilitatea de a face surfing printre informaţii, dau impresia că ştiu totul şi mulţi ajung ca până la 30 de ani să spună că au făcut cât au făcut alţii într-o viaţă întreagă“, a mai spus Paraschiv.
 
În topul celor mai cerute programe de training corporate din ultimul an s-au aflat programele de Effort Management, de management al ambiguităţii (cum să gestionezi emoţional schimbările din companii), VUCA (conceptul care defi-neşte volatilitatea, incertitudinea, com-plexi­tatea şi ambiguitatea condiţiilor şi si-tuaţiilor generale), simulările de business complexe sau facilitarea de seminarii de definire a strategiei de business.
 
„Mai există cerere de programe de management al conflictelor în echipă, pentru că există aceleaşi probleme de delegare şi de micromanagement. O altă tendinţă întâlnită pe piaţă este cererea de programe de mentoring  pentrumana­gerii informali (Knowledge Transfer Leaders) pentru transferul de know-how din experienţele proprii ale experţilor către noile generaţii“, a mai spus el.
 
Stand for Development (business administrat prin 4 companii – Stand for Development & Training, Greenlight Con­sulting, Proactive Mind şi Free Bee Zone) a avut în 2014 o cifră de afaceri con­solidată de 710.000 de euro. Com­pa­nia are 14 traineri şi consultanţi, iar estimă­rile pentru 2015 indică o creştere cu 23% a businessului faţă de anul anterior, până la 875.000 de euro. Principalii com­petitori de pe plan local ai companiei sunt Ascendis, Trend Consult, Equatorial şi Interact.
 
Ikea are în plan construcţia celui mai mare proiect imobiliar din România: 10.000 de locuinţe în Nordul Capitalei
 
Suedezii de la  Inter Ikea au în plan construcţia celui mai mare proiect imobiliar în partea de nord a Capitalei, pe terenul de 48 de hectare achiziţionat de la un antreprenor român, unde va urma să construiască atât apartamente, cât şi birouri. 

Inter Ikea are în plan să construiască 10.000 de apar­tamente, case şi vile dar şi spaţii de bi­rouri pe terenul de 48 de hectare achizi­ţionat la începutul acestui an, potrivit unor surse apropiate companiei.

„Pe terenul din sectorul 1 avem în vedere dez­vol­tarea unui proiect mixt, predominant rezi­denţial. Dat fiind că în perioada care urmează vom începe să lucrăm la planificarea urbană, este pre­ma­tur să ne pronunţăm asupra mai multor detalii. Abordarea Vastint este bazată pe dezvoltarea de so­luţii pe termen lung, dorinţa noastră fiind să cre­ăm o comunitate într-un proiect echilibrat, durabil şi confortabil, bine integrat în zonă“, a spus Antoniu Panait, Director General Vastint Romania. Vastint România face parte din gru­pul Inter Ikea, iar Inter Ikea şi Ikea sunt gru­puri separate de companii, iar Inter Ikea este com­pania care acordă francize pentru Ikea, compania care operează magazinele companiei suedeze.

În cadrul viitorului proiect, grupul suedez are în plan o suprafaţă construită cumulată de un milion de metri pătraţi. Cu un preţ mediu de piaţă de 1.000 de euro metrul pătrat construit, Ikea va construi un proiect de peste un miliard de euro în sectorul 1 al Capitalei. Spre comparaţie, proiectul Greenfield de lângă pădurea Băneasa are o suprafaţă de 50 de hectare, iar proiectul presupune construcţia a 6.000 de apartamente, în condiţiile în care blocurile au cinci etaje. Pe de altă parte, turcii de la Opus Land, care deţin ansamblul rezidenţial Cos­mopolis amplasat pe centura de nord a Ca­pitalei pe un teren de 90 de hectare, au în plan construcţia a peste 8.000 de locuinţe, dar pe un orizont de timp de zece ani. În prezent în Cosmopolis sunt 2.100 de locuinţe finalizate, iar până la finalul anului se va ajunge la un total de 2.600. În cazul Greenfield preţurile pornesc de la circa 51.000 de euro fără TVA pentru un apartament de două camere şi 58 mp, în timp ce în Cosmopolis apartamentele de două camere pornesc de la 43.800 de euro fără TVA.

 
 
 
Cuvinte cheie:
marea britanie
, uniunea europeana
, acord
, refuz
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide