Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.
Preţul mediu al apartamentelor vechi din Bucureşti a crescut de la 78.400 de euro în luna mai la 79.650 de euro în iunie, ceea ce se traduce într-un avans de 1,59%, adică 1.250 de euro, potrivit indexului imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker, pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic. Faţă de iunie 2015, creşterea este de 3,17%. Aviaţiei, Unirii şi Victoriei rămân cele mai scumpe zone, cu apartamente vechi care depăşesc 100.000 de euro.
Mai scumpe decât preţul de luna trecută, de 79.650 de euro, apartamentele au mai fost doar în septembrie 2011, când media era de 80.200 de euro.
Rezultatul poate fi explicat prin listinguri, adică proprietari care scot pentru prima dată la vânzare proprietăţi, aşteptările lor fiind mai ridicate decât ceea ce se întâmplă în piaţă. În plus, cei care au avut oferte la vânzare în mai, lună în care gradul de absorbţie a fost mai scăzut ca în alte luni, nu au apucat încă să reacţioneze şi să-şi reducă aşteptările.
Ministrul Mediului, Cristiana Palmer, a declarat luni că Guvernul lucrează la ''o nouă variantă de taxă de timbru'', după declararea ca ilegală a celei actuale, iar românii care au plătit până acum această taxă de mediu o vor putea recupera pe cale administrativă.
''Lucrăm la o nouă variantă de taxă de timbru, avem un grup de lucru şi sper ca până în toamnă, când reintrăm în activitatea intensă pe domeniul acesta, să venim cu o variantă care sper să fie mai echitabilă pentru toată lumea şi inclusiv pentru principiul <<poluatorul plăteşte>>, care este de fapt fundamentul unei astfel de taxe'', a afirmat Palmer.
Întrebată ce se va întâmpla cu cei care au plătit deja această taxă, Palmer a răspuns că în ministerul său se lucrează deja la o soluţie.
''Curtea Europeană de Justiţie a declarat că taxa este ilegală şi până acum oamenii trebuiau să dea statul în judecată ca să îşi recupereze banii. Anul acesta eu am introdus în mod special şi am lucrat cu colegii, am făcut un ordin de ministru comun ca să dăm posibilitatea ca şi pe cale administrativă să se recupereze aceşti bani de către cetăţeni şi vom vedea ce formulă vom avea în final, care să fie modalitatea de a returna banii'', a mai spus ministrul.
Cei mai mari nouă asigurători locali după primele subscrise au tăiat aproape 8% din numărul locurilor de muncă anul trecut şi au rămas cu un total de 8.240 de salariaţi, fapt care arată că procesul de restructurare nu s-a finalizat, deşi au trecut şapte ani de la criză.
Şapte din nouă cei mai mari asigurători şi-au redus echipele de personal în 2015.
Cea mai mare restructurare a fost efectuată de Asirom, de unde au plecat 192 de oameni. Numărul de angajaţi ai Asirom s-a redus cu circa 18% pe parcursul anului trecut, până la 890 de persoane.
Reduceri au înregistrat şi Uniqa şi Carpatica Asig. Uniqa a renunţat la 132 de angajaţi, în timp ce Carpatica Asig, companie aflată în procedură de rezoluţie, a dat afară 88 de persoane.
Pe de altă parte, cea mai mică scădere a numărului de angajaţi, de numai 4%, a fost marcată de Groupama, asigurătorul francez ajungând la un număr mediu de salariaţi de 1.511 anul trecut. Groupama este cel mai mare angajator, deşi ca volum de prime subscrise se află abia pe poziţia a treia în piaţa de asigurări. În topul asigurătorilor după numărul de angajaţi urmează apoi Allianz-Ţiriac (1.421 salariaţi) şi Omniasig (1.238 salariaţi).
Industria asigurărilor a fost nevoită să se restructureze în condiţiile în care în ultimul deceniu a funcţionat numai pe pierdere, ceea ce i-a forţat pe acţionari să majoreze capitalul în mai multe rânduri.
UE va spune „au revoir”, „tschüss” limbii engleze
Plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană va eroda statutul limbii engleze în instituţiile comunitare în favoarea francezei şi germanei, Comisia Europeană făcând deja primii paşi în sensul eliminării englezei din comunicarea oficială, scrie The Wall Street Journal.
Deşi UE are 24 de limbi oficiale, doar engleza, germana şi franceza sunt recunoscute ca limbi de lucru în organismul executiv al Uniunii.
„Vom folosi mai mult franceza şi germana”, a spus unul dintre oficiali.
„Engleza va rămâne o limbă de lucru, dar, desigur, vedem aici o reacţie simbolică”, a mai spus oficialul.
Luni, la întâlnirea zilnică cu presa a CE, purtătorul de cuvânt Margaritis Schinas a ţinut discursul de deschidere doar în franceză, în loc de franceză şi engleză cum făcea până acum. Vineri şi în weekend, Juncker a furnizat comunicate şi a dat interviuri mai ales presei germane, decizie despre care oficialii spun că a fost deliberată.
„Veniţi în Bucureşti şi în Cluj pe salarii de 2.000 – 3.500 de euro net pe lună oferite pentru programatorii seniori, unde plătiţi pentru închirierea unui apartament cu trei camere dintr-o zonă bună câte circa 400 -700 de euro pe lună“ - acesta este mesajul cu care o firmă de recrutare specializată în sectorul IT vrea să atragă specialişti străini din Marea Britanie în România.
„Considerăm că Brexitul a afectat armonia socială şi politică a Marii Britanii, probabil cu efecte pe termen lung asupra bunăstării economice. Campania noastră îi vizează pe acei specialişti IT străini stabiliţi în Marea Britanie şi care ar putea să înceapă să nu se mai simtă bine într-o astfel de societate, chiar dacă locurile de muncă în sine nu sunt în pericol de a fi pierdute“, a explicat Răzvan Rada, general manager în cadrul HeadHunting IT, o companie de recrutare specializată pe sectorul IT.
Deficitul de specialişti în sectorul IT şi creşterea nivelului de trai, precum şi a oportunităţilor pentru viaţa profesională şi viaţa personală din Bucureşti şi din Cluj, dar şi atmosfera creată de rezultatele referendumului care au decis ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană sunt principalele motive care stau la baza acestei iniţiative.
N-au rezistat decât o primăvară: Cioloş a dat afară patru miniştri; şi-a trimis şeful de cabinet la Comunicaţii. Starul român de la Renault Technologie a fost trimis la Transporturi
Ministrul Comunicaţiilor-Marius Bostan, Educaţiei-Adrian Curaj şi ministrul delegat al Departamentului Românilor de Pretutindeni-Dan Stoenescu au fost demişi, a anunţat premierul Dacian Cioloş, iar ministrul Transporturilor, Dan Costescu, aflat pe lista neagră, a demisionat.
Demisia vine ca urmare a declaraţiilor sale controversate legate de faptul că ''trenul este un lux''.
"Recomandăm românilor să aleagă mijlocul de transport care li se potriveşte cel mai bine. Este normal să fie mai mare biletul de tren, în toate ţările civilizate este la fel. Trenul este un lux şi oamenii plătesc mai mult că să îl aibă. Suntem o ţară săracă şi trebuie să păstrăm limitele, dar va spun că sunt trenuri care sunt foarte bine puse la punct. Încercaţi trenurile spre mare şi o să aveţi o mare surpriză. Celelalte trenuri nu au obligaţia să aibă aer condiţionat. Sunt trenuri de lung parcurs, mediu parcurs şi scurt parcurs. Fiecare operator feroviar, dacă vrea să atragă clienţi, va oferi aer condiţionat", a afirmat ministrul la Realitatea Tv.
Premierul Dacian Cioloş a făcut următoarele propuneri pe care le va transmite Preşedintelui României, Klaus Iohannis:
- Prof. univ. dr. Mircea Dumitru este propus pentru portofoliul de Ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;
- Domnul Petru Sorin Buşe este propus pentru portofoliul de Ministru al Transporturilor;
- Doamna Maria Ligor este propusă pentru portofoliul de Ministru Delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni;
- Portofoliul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională va fi preluat interimar de Şeful Cancelariei Primului-Ministrului, domnul Dragoş Tudorache.
