Bănci și Asigurări

Ciorcilă, Banca Transilvania: Noi întotdeauna am avut decizia aici, local, de aceea am crescut

Ciorcilă, Banca Transilvania: Noi întotdeauna am avut decizia aici, local, de aceea am crescut

Horia Ciorcilă, 48 de ani, este preşedintele CA al Băncii Transilvania de aproape 10 ani. Acum trebuie să găsească al treilea CEO din istoria de aproape 20 de ani a băncii: Căutăm o persoană compatibilă cu filozofia, viziunea şi strategia băncii. Vrem să fie român fiindcă e mult mai practic în această perioadă de dezvoltare

Autor: Cristian Hostiuc

05.05.2012, 21:33 2133

Paradoxal, pentru Banca Transilvania criza a devenit cea mai bună oportunitate de creştere pe piaţa bancară, atunci când celelalte entităţi se retrag deliberat din finanţări sau "pierd sânge" purtând povara unor credite neperformante greu de digerat.

La aproape patru ani de la izbucnirea celei mai dure crize financiare şi economice din ultimul deceniu, Transilvania pare să fie câş­tigătoarea crizei. De pe locul şapte la finalul lui 2008, cu o cotă de piaţă de 5,4%, acum a ajuns pe locul trei, cu o cotă de 7,27%, în condiţiile în care tot sistemul a bătut pasul pe loc, a încetinit creditarea sau nu

s-a mai angajat în susţinerea companiilor.

De unde vine creşterea având în vedere stagnarea sistemului?

"Vine din capacitatea noastră de a reacţiona rapid, care a fost întotdeauna avantajul nostru competitiv. Noi am avut întotdeauna decizia aici, suntem o bancă locală şi asta e cu atât mai important în contextul actual. De asemenea, spiritul nostru antreprenorial, ADN-ul, nu doar declarat, ci şi real, intern, ne face să vedem oportunităţile mai repede şi mai ales să executăm mai rapid decât ceilalţi", a menţionat Horia Ciorcilă, 48 de ani, preşedintele de aproape 10 ani al consiliului de administraţie al băncii şi unul dintre principalii acţionari.

În primul trimestru al acestui an, când economia încă se zbate să evite recesiunea, Transilvania a produs o surpriză, raportând o majorare a profitului cu 73%, până la 21 mil. euro. Celelalte două bănci de pe podium, mult mai mari, au raportat o pierdere de 71 mil. euro în cazul BCR şi un câştig de 19 mil. euro în cazul BRD. BCR are o cotă de piaţă de 20%, iar BRD 14%.

Ciorcilă spune că banca a crescut sănătos şi este optimist "chiar şi pe termen scurt dacă sigur nu apare ceva extrem de rău prin Europa şi România".

Accesul la o bază stabilă de depozite, care ne generează o lichiditate excelentă cu un raport credite versus depozite sub 0,8 constant, şi colaborarea cu bănci de dezvoltare multinaţionale, care ne-au asigurat finanţările portofoliului de credite, au fost şi rămân factori foarte importanţi pentru creşterea noastră, a adăugat el.

Cea mai mare parte a băncilor din sistem, care sunt deţinute de grupuri financiare internaţionale, au devenit extrem de reticente la risc odată cu instalarea crizei în toate colţurile economiei şi bilanţurile companiilor şi au frânat creditarea deliberat. Pentru multe bănci-mamă, care se confruntau şi ele cu probleme pe pieţele interne, cota de piaţă din România nu a mai fost un obiectiv, preferând să-şi mai cureţe din portofoliu şi să-şi selecteze clienţii la sânge. Transilvania însă a preferat să apese pe acceleraţie, ridicând multe semne de întrebare din partea celorlalţi bancheri. Asta şi pentru că în perioada de boom nu a finanţat prea mult dezvoltările imobiliare, iar acum nu trebuie să ascundă în dulap, trimestru după trimestru, "scheletele" din real estate.

"Cota noastră de piaţă este rentabilă şi este necesară pentru generarea de profit şi pentru valoare adăugată. Similar cu telecomul sau retailul, cota de piaţă şi masa critică fac diferenţa şi asigură pe lângă potenţial profit, recunoaştere internă şi internaţională, ajutând creşterea brandului în piaţă. Reţeaua foarte mare, oamenii şi infrastructura IT de ultimă oră pe care o implementăm, dublate de peste 1,5 milioane de clienţi, sunt motoarele creşterii noastre", menţionează Ciorcilă.

Pe piaţa bancară şi într-o economie îndatorată atât la nivelul companiilor, cât şi al populaţiei se bat 40 de bănci, dintre care primele zece deţin 80% din piaţă. Pentru celelalte 30 de bănci, cota pe care se bat este prea mică. De ani de zile se vorbeşte despre necesitatea consolidării sistemului bancar românesc, dar nimeni nu pleacă pentru simplul fapt că nu există cumpărători deoarece nu au ce să preia, băncile fiind prea mici. Iar băncile mari, din top 10, nu sunt de vânzare.

Vrea Banca Transilvania să intre în acest joc de achiziţii?

"Am crescut organic, am fost tentaţi să cumpărăm în trecut, dar nu cred că mai are sens azi. Şi pentru viitorul apropiat nu ne interesează. Cred că o creştere organică e mai simplă acum şi mai controlabilă. Avem o echipă stabilă, experimentată, trecută prin toate, prin vremuri bune şi mai puţin bune, o reţea mare şi profitabilă, un număr mare de clienţi, cu alte cuvinte avem masa critică pentru a avea o operaţiune profitabilă. Brandul nostru este foarte puternic şi atrage clienţi", menţionează Ciorcilă. "În schimb, un subiect de interes pentru noi ar putea fi achiziţia de portofolii de credite, care în funcţie de calitate şi randamente adecvate ar fi o oportunitate la care ne vom uita în perioada ur­mătoare."

El crede că oricum sistemul va începe să se consolideze prin retrageri, fie prin vânzări, fiindcă România

este o piaţă de 7-8 bănci mari universale, cu o cotă de piaţă mare, care să poată fi profitabile. "Restul, neavând masă critică, nu vor putea fi profitabile, şi în actua­lul context european mulţi îşi vor regândi strategia."

După izbucnirea crizei, la finalul lui 2008, economia românească a pierdut aproape 10% din PIB, peste 50.000 de firme intrând în insolvenţă, aducând sistemului bancar până acum credite neperformante de peste 5 miliarde de euro, reprezentând 11% din totalul împrumuturilor acordate.

Mulţi analişti şi antreprenori, inclusiv membri ai consiliului de administraţie al BNR, consideră că economia şi firmele ar fi putut să traverseze criza mai bine dacă România ar fi avut mai multe bănci locale, unde deciziile s-ar fi luat aici şi nu la Viena, Paris, Atena sau Londra. Din 40 de bănci, numai trei sunt locale - Transilvania, CEC şi EximBank.

"România are nevoie ca băncile care deţin capital local să crească cât mai mult ca să poată finanţa activ economia. Noi credem în conceptul de campioni locali", spune Ciorcilă.

Banca Transilvania a fost înfiinţată în urmă cu aproape două decenii la Cluj de un grup de oameni de afaceri locali conduşi de Ciorcilă. La începutul anilor 2000, având nevoie de investiţii, dar şi de un acţionar instituţional, ei au atras Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în capital, cu 15% din acţiuni. Bank of Cyprus a cumpărat de pe bursă 9% din acţiuni, dar implicarea lor este minimă.

De la înfiinţare până acum, din punctul de vedere al operaţiunilor zilnice, banca a fost condusă doar de doi bancheri - Iosif Pop şi olandezul Robert Rekkers. Cel din urmă a demisionat pe neaşteptate la începutul acestui an, în urma unor discuţii cu conducerea băncii pe tema prelungirii mandatului pentru încă trei ani.

Nici până în prezent nu se ştie foarte clar ce s-a întâmplat între Ciorcilă şi Rekkers. Din momentul demisiei lui, pe 20 ianuarie, banca este condusă interimar de Peter Franklin, reprezentantul BERD-ului în board.

Aţi găsit un CEO pentru bancă?

"Căutăm o persoană compatibilă cu filozofia, viziunea şi strategia băncii. Vrem să fie român fiindcă e mult mai practic în această perioadă de dezvoltare", a fost răspunsul lui Ciorcilă, care în calitate de preşedinte al board-ului trebuie să găsească acest CEO.

Când va fi găsit? "Vrem ca într-o lună maxim să ne decidem", a adăugat el.

Fiind una dintre puţinele bănci mari care nu se află în proprietatea unui grup financiar internaţional, Banca Transilvania a fost întotdeauna pe lista de achiziţii. În 2007, pe vârful bursei de la Bucureşti, acolo unde se tranzacţionează acţiunile, Banca Transilvania ajunsese la o capitalizare de 1,6-1,7 miliarde de euro. Dar acţionarii credeau că se pot dezvolta mai mult şi pot obţine o valoare mai mare. Acum, criza a trimis banca la o valoare de piaţă de 500 de milioane de euro, de trei ori mai puţin ca acum cinci ani. Chiar la izbucnirea crizei, în toamna lui 2008, banca a trecut prin cea mai dificilă perioadă din existenţa ei, când a fost nevoită să apeleze peste noapte la un împrumut de urgenţă din partea BNR, atunci când pieţele financiare erau blocate, inclusiv la Bucureşti, iar retragerile de bani erau zi de zi.

Mai vrea să vândă banca? "Nu este un moment oportun, sigur că până la urmă este decizia fiecărui acţionar, dar nu există o intenţie de acest fel din partea acţionarilor importanţi în acest moment", spune Ciorcilă. El deţine oficial, în nume propriu, 5% din acţiunile băncii.

Mai vrea să atragă investitori semnificativi în capitalul băncii? "Nu avem asemenea intenţii, avem resurse, suntem într-o structură optimă, capitalizăm profitul şi rezervele. Evident că prin bursă cei interesaţi pot să achiziţioneze, dar nu este o preocupare instituţională din partea noastră de a atrage un alt investitor semnificativ", a menţionat el.

De ce ar investi cineva în acţiunile băncii? "Pentru că avem o strategie coerentă şi o capacitate foarte bună de execuţie, cu un istoric bursier pozitiv, care a performat mereu peste media pieţei. Sigur că în contextul global atât de volatil nu putem face promisiuni decât pe bugetele pe care ni le asumăm şi nu mă caracterizează să promit lucruri pe care să nu fiu sigur că le putem respecta", a precizat el.

Bugetul din acest an prevede o creştere a profitului de 20%. La bursă, acţiunile au crescut în acest an cu 40%, iar indicele pieţei a urcat cu 20%. Banca pregăteşte o emisiune de obligaţiuni de 30 de milioane de euro destinată acţionarilor pentru întărirea capitalului de rang II.

Acţionarii vor avea opţiunea de conversie a obligaţiunilor în acţiuni sau de a le păstra până la scadenţă, a spus Ciorcilă.

Dacă banca poate face rost de resurse în acest moment fără probleme, mai greu este cu găsirea noului CEO, care să fie în acelaşi timp antreprenor, ca să aducă creşterea, dar şi prudent, având în vedere că această criză nu s-a terminat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO