Combinaţia perfectă: cine paria „long“ pe dolar şi „short“ pe hryvnă la începutul anului câştiga 50%

Dolarul american este performerul anului, cu o apreciere de 9% faţă de leu, în timp ce la polul opus se află hryvna ucraineană (-41%) şi rubla rusească (-27%), ambele monede fiind puternic afectate de conflictul politic dintre Kiev şi Moscova, care a determinat investitorii străini să renunţe la activele deţinute în hryvne sau ruble.

Practic doar pariul pe dolar ar fi adus unui investitor un câştig de 9% din ianuarie încoace, adică de trei ori peste dobânda unui depozit la termen în lei. Dacă acelaşi investitor şi-ar fi asumat şi o poziţie short (care implică preconizarea unei deprecieri a monedei) pe hryvnă, câştigul din prezent ar fi fost de 50%.

O tranzacţie short ar fi funcţionat în cazul de faţă după următorul model: investitorul deschidea în piaţă o poziţie short, de vânzare a unei hryvne la preţul de 0,4 lei, cât era cotaţia la începutul anului, găsind o contraparte care să deschidă o poziţie long de cumpărare a hrynei la acelaşi preţ. Investitorul miza pe scăderea hryvnei până la nivelul de 0,23 lei, atins la finalul lunii noiembrie, moment în care putea cumpăra hryvne la acest preţ şi îşi lichida poziţia deschisă în ianuarie la preţul de 0,4 lei, marcând astfel un profit de 41%.

Pentru ca randamentul să urce 50%, leii alocaţi pentru tranzacţia în hryvne trebuia schimbaţi în dolari la începutul anului, dolari care ar fi trebui transformaţi din nou în lei la finalul lunii noiembrie.

Alături de dolarul american s-au apreciat faţă de leu şi dolarul australian, lira sterlină sau francul elveţian. Lira sterlină s-a apreciat cu peste 3%, iar dolarul australian cu peste 5%.

Moneda naţională s-a apreciat faţă de monedele din regiune, zlotul, forintul, leva şi coroana cehă, cea mai severă depreciere fiind cea a forintului maghiar, de peste 4%. De asemenea, leul s-a apreciat şi comparativ cu euro. Forintul maghiar s-a depreciat faţă de euro cu aproximativ 3%, iar zlotul s-a depreciat faţă de moneda europeană cu mai puţin de 1%.

Pe parcursul perioadei analizate, euro s-a depreciat faţă de dolar cu 10%, în mare parte din cauza inflaţiei scăzute din zona euro, care justifică măsurile de stimulare din partea Băncii Centrale Europene (BCE).

Euro a scăzut la sfârşitul lunii noiembrie la 1,24 dolari de la 1,38 dolari pe unitate cât înr­e­gis­trase pe 31 decembrie anul trecut. Moneda euro­peană a scăzut cu peste 11% faţă de maximul ulti­milor doi ani şi jumătate a înregistrat în luna mai, când BCE a anunţat măsuri de stimulare pentru a împiedica încetinirea inflaţiei care punea în pericol ieşirea zonei euro din criza datoriilor.

Pe piaţa valutară locală, tranzacţiile în mo­neda americană sunt reduse, astfel că BNR sta­bileşte cursul de schimb leu-euro în funcţie de co­taţiile euro-dolar pe pieţele internaţionale şi leu-euro pe piaţa de la Bucureşti. Maximul istoric al cursului de schimb leu/dolar, respectiv 3,8 lei, a fost atins în vara anului 2012, când cotaţiile inter­na­ţionale atinseseră nivelul de 1,2 dolari/euro.