Comisia Europeana forteaza privatizarea CEC Bank

6 sep 2009 Autor: Izabela Badarau

Bogdan Chiritoiu: UE considera ca in acest context de criza un investitor privat prudent nu ar investi intr-o banca

Comisia Europeana ar accepta ca Guvernul sa majoreze capitalul social al CEC Bank fara sa considere operatiunea un ajutor de stat daca ar atrage si investitori privati in proportie de 30%.

 Majorarea capitalului social al CEC Bank cu aproape 180 mil. euro, bugetata de Guvern pentru anul acesta la capitolul investitii si una dintre principalele masuri anticriza, mai are in prezent trei solutii pentru a putea fi operata, potrivit lui Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

"Dupa ce Comisia Europeana ne-a comunicat in luna iunie ca aceasta capitalizare este considerata un ajutor de stat, ar mai fi trei solutii. Fie Guvernul si managementul bancii accepta capitalizarea bancii sub forma de ajutor de stat, fie alaturi de stat mai participa in proportie de 30% si investitori privati - ceea ce ar convinge Comisia Europeana ca statul actioneaza ca un investitor privat prudent, fie comandam un studiu care sa dovedeasca eficienta acestei investitii", a declarat Bogdan Chiritoiu, fost consilier al presedintelui Traian Basescu, numit la presedintia autoritatii de concurenta in urma cu patru luni.

Insa fiecare dintre cele trei variante are dezavantaje, precizeaza Chiritoiu.

Managementul bancii nu este de acord ca aceasta majorare de capital sa se faca sub forma de ajutor de stat. In conditiile in care banca este sanatoasa, un ajutor de stat ar aduce un deficit de imagine.

Participarea in proportie de 30% a unor investitori privati la aceasta majorare de capital ar insemna practic o privatizare a bancii, idee care este insa respinsa atat de managementul bancii, cat si de actionarul principal, statul. De altfel, in februarie 2009, cand s-a decis capitalizarea CEC Bank cu peste 200 mil. euro, una din premisele de la care s-a plecat a fost ca banca nu va fi privatizata in urmatorii cinci ani, pentru ca statul sa isi recupereze investitia.

Intre timp, suma alocata consolidarii bancii a scazut gradual de la 900 mil. lei (peste 200 mil. euro) la 753 mil. lei (179 mil. euro), diferenta fiind utilizata pentru Fondul de Garantare a Creditului Rural - pentru garantarea certificatelor de depozit acordate agricultorilor si pentru Fondul de Contragarantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (IMM).

"In orice caz, din suma alocata s-a tot impartit in alte directii", puncteaza Chiritoiu.

La inceputul saptamanii trecute, Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), a propus ca intreaga suma destinata capitalizarii CEC sa fie folosita pentru cresterea plafonului garantiilor de stat pentru cofinantarea proiectelor Uniunii Europene, potrivit Mediafax.

Cea de-a treia varianta, realizarea unui studiu care sa dovedeasca fezabilitatea investitiei, care ar putea costa pana la 100.000 de euro, nu este o garantie ca functionarii Comisiei Europene s-ar lasa convinsi ca majorarea de capital nu este un ajutor de stat, spune Chiritoiu.

"Comisia Europeana considera ca in acest context de criza un investitor privat prudent nu ar investi intr-o banca, asa cum doreste sa faca statul roman cu CEC Bank. Dar iata ca pe piata locala au fost investitori care au ales sa isi faca o banca", spune presedintele Concurentei.

In Romania, singura schema de ajutor de stat aprobata de Comisia Europeana este cea implementata de EximBank, destinata finantarii IMM aflate in prezent in dificultate financiara, dar care la 1 iulie 2008 nu erau in dificultate.

"Romania are o singura schema de ajutor de stat aprobata de Comisia Europeana, fata de Italia spre exemplu, care are cinci", spune Mihaela Marinescu, inspector de concurenta in cadrul institutiei. Bulgaria si Polonia nu au implementat nicio schema de ajutor de stat, Slovenia a implementat patru, Letonia trei, Ungaria doua, iar Slovacia una, potrivit datelor prezentate de Marinescu.

Trei solutii pentru capitalizarea CEC

1. Acceptarea de catre managementul bancii si de catre stat ca majorarea de capital sa fie sub forma de ajutor de stat. Dezavantaj: deficit de imagine

2. Participarea la majorarea capitalului a unor investitori privati in proportie de 30%. Dezavantaj: nu se doreste privatizarea bancii

3. Realizarea unui studiu de specialitate prin care sa se dovedeasca rentabilitatea investitiei. Dezavantaj: nu este sigur ca va convinge Comisia Europeana