Comisia naţională de prognoză: Deficitul de cont curent va rămâne sub 3% din PIB şi se vor crea peste un milion de joburi în următorii cinci ani

20 sep 2017 Autor: Iulian Anghel

Comisia Naţională de Prog­no­ză (CNP) antici­pează pen­tru acest an un deficit de cont curent de 2,7% din PIB, în condiţiile în care, la şapte luni, deficitul de cont cu­rent a atins deja 2% din PIB, pe fondul deteriorării semnificative a balanţei comerciale.

Contul curent al balanţei de plăţi a în­­registrat în primele şapte luni din an un deficit de 3,6 mld. euro, echivalent cu 2% din PIB-ul reevaluat la prima recti­fi­­c­are bugetară la 837 mld. lei (183,6 mld. euro) ca urmare a mo­di­fi­că­rii prog­­nozei de creştere economică de la 5,2% la 5,6%. CNP anticipează însă, în prognoza de toamnă pe teren lung, un deficit de cont curent pe întreg anul de sub 5 mld. euro (4.995 mil. euro).

„Este o prognoză prea optimistă, în condiţiile în care, după cum arată datele curente, deficitul de cont curent se în­dreaptă spre 4% din PIB“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Deficitul de cont curent va avansa în acest an la 3,4% din PIB, cel mai ridicat nivel din 2012, cele mai recente statistici ale BNR confirmând tendinţa de deteriorare, spune, la rândul său, Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania, într-un raport al băncii.

În primele şapte luni ale anului, deficitul de cont curent a crescut cu 63%, an la an, la 3,6 mld. euro, evoluţie determinată, în principal, de adâncirea deficitului balanţei comerciale cu bunuri cu 29% an/an, la 6,2 mld. euro, după datele BNR (6,8 mld. euro după datele transmise de INS).

Relaxarea fiscală din ultimii doi ani a determinat un avans puternic al consumului. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 8% la şapte luni, an/an, dar excesul de cerere nu a putut fi satisfăcut de oferta internă şi, astfel, exporturile s-au majorat cu aproape o treime. Nu există elemente că indice că cererea se va tempera pentru că salariile au crescut în economie, în medie, cu 14% în acest an, iar BNR nu se grăbeşte să intervină şi să tempereze, prin politici monetare, creditarea, întrucât inflaţia este încă jos.

Comisia Naţională de Prognoză vede pentru acest an un deficit comercial de 11,2 mld. euro, în creştere cu 21% 2016. Doar că, la şapte luni, deficitul comercial a crescut deja cu 29% şi nu sunt semne că se va tempera, atâta vreme cât importurile cresc peste exporturi. La şapte luni, potrivit INS, exporturile au crescut cu 9,4%, dar importurile s-au majorat cu 12,6%.

Dintre ţările din estul Europei, doar România, Bulgaria şi ţările baltice erau la jumătatea anului pe deficit comercial. Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia înregistrează, toate, excedente comerciale. Prin urmare, după cum spun economiştii, majorările salariale decise pe cale administrativă susţin, prin intermediul importurilor, salariile şi joburile din alte ţări. Însă, în lipsa investiţiilor, situaţie dublată de o infrastructură deficitară, este dificil ca cererea internă în creştere să poată fi satisfăcută de oferta locală şi, astfel, economia creşte, dar costul este majorarea deficitelor comercial şi de cont curent.

Un salariu cu 50% mai mare în următorii patru ani

Un milion de noi salariaţi, atât ar urma înregistreze economia la finalul lui 2021, comparativ cu finalul lui 2016, în vreme ce salariul mediu net ar urma să crească, în aceeaşi perioadă, cu 55%, anticipează Comisia Naţională de Prognoză (CNP) în prognoza de toamnă. În primele şase luni din 2017 în economie au apărut 120.000 de noi salariaţi, în ciuda faptului că unii economişti anticipau concedieri importante ca urmare a majorării salariului minim pe economie. Media de creştere a salariilor în economie a fost în prima parte a anului de 14%, tendinţă care va continua cu creşteri anuale de peste 7% în fiecare din următorii patru ani, anticipează CNP. Şi asta fără ca nivelul cererii de forţă de muncă să fie afectată, de vreme ce anticiparea este că, la orizontul lui 2021, economia ar urma să înregistreze 5,7 milioane de salariaţi. Anul acesta, potrivit sursei citate, numărul de salariaţi din economie ar urma să se apropie de 5 milioane, un nivel care nu a mai fost atins niciodată de tânăra economie „de piaţă“ a României. În vremea comunismului număul de angajaţi din economie depăşea 8 milioane. Între timp însă, 3 milioane de oameni apţi de muncă au plecat să-şi caute de lucru în altă parte.

iulian.anghel@zf.ro

 
 
 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.09.2017

 
Cuvinte cheie:
prognoza
, pib
, deficit de cont curent
, comisie
, locuri de munca
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide