Proiectul legii dării în plată, care presupune stingerea datoriilor dacă debitorul alege să predea cheile locuinţei către bancă, a fost votat de senatorii din comisiile pe fond reunite, Juridică şi Economică, în varianta propusă de deputatul PNL Daniel Zamfir, fiind respinse propunerile BNR şi ale bancherilor.
Astfel legea va fi aplicată contractelor în derulare, fără plafonare, dar şi celor care au contractat credite prin programul Prima casă. Senatorii au votat cu şapte voturi pentru excluderea creditelor din programul Prima casă şi opt voturi împotrivă.
Astfel, senatorii din comisii vor trimite raportul şi avizul legislativ în plenul Senatului, unde reprezentanţii BNR şi ai bancherilor îşi vor susţine din nou amendamentele.
Principalele aspecte ale proiectului de lege, în forma adoptată ieri de comisii, vizează aplicarea retroactivă, la contractele de credit aflate în derulare, inclusiv pentru cele contractate prin programul Prima casă.
Totodată, senatorii au respins plafoanele solicitate de BNR, care a propus ca darea în plată să se aplice creditelor de maximum 150.000 euro, unde rata lunară depăşeşte 65% din venituri. Şedinţa senatorilor s-a încheiat în aplauzele debitorilor prezenţi în sală.
Programul guvernamental Prima casă a ţinut în perioada de criză creditarea de retail pe linia de plutire, iar în prezent a ajuns să reprezinte jumătate din totalul creditelor acordate de bănci. De la lansarea programului, în 2009, până în prezent au fost acordate peste 166.000 garanţii, pentru finanţări în valoare de peste 3,2 mld. euro (după preluarea a 50% din risc de către bănci).
De la începutul anului şi până în prezent au fost acordate aproximativ 1.500 de garanţii prin intermediul programului guvernamental Prima casă cu o valoare de circa 133 milioane de lei. Pe ultima sută de metri din 2015, guvernul a decis ca programul Prima casă să continue în 2016, deşi încă din toamnă au apărut voci care au contestat acest program. Astfel, executivul a decis ca rata dobânzii la creditele acordate prin Prima casă să fie de 2% în loc de 2,5% cât era anterior, plus nivelul indicatorului Robor la trei luni.
Ce spun analiştii despre efectele Legii dării în plată
Analiştii din bănci au păreri împărţite privind impactul legii dării în plată în forma actuală asupra pieţei imobiliare şi a construcţiilor, jumătate dintre participanţii la un sondaj AAFBR anticipând un blocaj al acestor sectoare economice, în timp ce ceilalţi se aşteaptă la efecte limitate. Un procent de 53% dintre analiştii chestionaţi care fac parte din Asociaţia Analiştilor Financiari Bancari (AAFBR) consideră că Legea dării în plată produce efecte puternic negative, din punct de vedere macroeconomic, al investiţiilor ori al prosperităţii generale a populaţiei. Asociaţia are aproximativ 70 de profesionişti care activează în sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital, companii din economia reală. Pentru 30% dintre analişti efectele estimate sunt moderate, prin prisma încetinirii temporare a unor sectoare economice.
„67% dintre analiştii chestionaţi consideră că s-ar putea reduce creditarea semnificativ datorită restrângerii numărului de clienţi eligibili ori creşterii prudenţei creditorilor. Numai 10% consideră că efectele ar fi minime, deoarece legea se referă la un număr redus de cazuri de clienţi aflaţi în dificultate financiară.“
