Bănci și Asigurări

Concluzia summitului ZF Bankers: Obişnuiţi-vă să trăiţi cu criza şi reorganizaţi businessul

Concluzia summitului ZF Bankers: Obişnuiţi-vă să trăiţi cu criza şi reorganizaţi businessul

Autor: Ciprian Botea

22.06.2012, 00:08 2186

Tensiunile şi volatilitatea de pe piaţa bancară vor persista o perioadă mai lungă de timp în condiţiile în care ieşirea de criză se amână, iar instituţiile de credit vor fi nevoite

să-şi schimbe strategiile, să taie costurile şi să se bazeze mai mult pe resursele locale, a fost concluzia dezbaterilor despre viitorul sistemului bancar din a doua zi a conferinţei ZF Bankers Summit 12.

"Acum toată lumea se pregăteşte pentru marele salt al economiei. Am spe­­rat că 2013 va fi anul revenirii, dar lucrurile se amână şi anul viitor se conturează a fi unul tensionat. Cred că toate băncile îşi pregătesc 2-3 scenarii şi îşi fac scenarii şi analize. O economie trebuie să fie însă predictabilă, pe când noi suntem de câţiva ani în faţa unei lipse de predictabilitate şi a unei volatilităţi", a declarat ieri Mişu Negriţoiu, CEO al ING Bank. Conferinţa a fost organizată în parteneriat cu Bancpost, RBS România, Orange, EximBank, Marfin Bank şi CEC Bank şi Ernst&Young.

Negriţoiu spune că în ciuda continuării recesiunii nu se aşteaptă să asistăm la o criză a creditului la nivel global pentru că riscurile sunt controlabile. Totuşi, el a menţionat că pe piaţa românească există o serie de vulnerabilităţi şi că riscurile sunt mult prea mari având în vedere că nivelul creditelor neperformante este mult peste media europeană, clienţii sunt expuşi la riscul valutar şi creditele pe termen lung sunt acoperite cu depozite pe termen scurt.

"Industria bancară trece prin schimbări dramatice şi băncile va trebui să caute oportunităţi noi.Vor apă­rea modele de business noi, iar focusul va fi pe wealth management (administrarea averilor) şi servicii tranzacţionale. Sfatul meu este ca băncile să testeze mai multe servicii până le vor găsi pe cele care se adaptează cel mai bine pieţei locale", consideră Christian Casal, global co-leader banking practice la compania de consultanţă McKinsey. Casal a ţinut să precizeze că situaţia dificilă de pe pieţele internaţionale va mai dura o vreme, afirmând că "aceasta nu este genul de criză de care vom râde peste doi ani."

Christian Casal, global co-leader banking practice la compania de consultanţă McKinsey: Aceasta nu este genul de criză de care vom râde peste doi ani.

Georgios Papadimitriou, partener asistenţă în afaceri în cadrul Ernst& Young, afirmă, la rândul său, că situaţia din sistemul bancar se schimbă într-un ritm fără precedent şi că băncile sunt nevoite să-şi schimbe strategiile în permanenţă. El consideră că o vulnerabilitate pentru pieţele din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, o reprezintă dependenţa de finanţarea externă.

"Economiile din regiune sunt mult mai puţin sofisticate decât cele din Vest şi acesta este un avantaj. Pe de altă parte, aceste ţări depind de resurse externe şi dacă situaţia la nivel global se înrăutăţeşte acest lucru se va resimţi şi aici. Riscul este cântărit mai atent şi subsidiarele locale ale băncilor străine trebuie să se descurce mai mult pe cont propriu", a declarat Papadimitriou.

Mişu Negriţoiu este de acord că sub­sidiarele băncilor străine trebuie să-şi reducă dependenţa faţă de acţio­nari şi să se bazeze mai mult pe resurse lo­ca­le, chiar dacă în trecut legăturile de fi­nanţare foarte strânse cu băncile-ma­mă au fost un avantaj având în vedere de­ficitul de economisire internă.

Băncile locale au dat credite de circa 51 miliarde de euro populaţiei şi firmelor, cu 20% mai mult decât volumul depozitelor atrase. Grupurile străine au pompat miliarde de euro pe piaţa locală înainte de criză, dar bancherii spun că în prezent există multă reticenţă în privinţa finanţării eco­nomiei româneşti.

"Putem atrage resurse de afară doar dacă avem un plan de dezvoltare şi o economie credibilă. Dar este o lipsă de predictabilitate pe piaţă şi chiar dacă aş vrea să aduc resurse în ţară nu pot pentru că nu am cum să argumentez că banii pot fi alocaţi eficient", a explicat Negriţoiu.

El a dat ca exemplu cazul Hidro­elec­trica, cea mai valoroasă companie de stat, care a surprins pe toată lumea după ce şi-a cerut insolvenţa la finalul săp­tămânii trecute. Negriţoiu a carac­te­rizat mişcarea ca fiind o "jonglerie dâm­boviţeană" şi a spus că băncile vor fi mai reticente să finanţeze companii de stat de acum înainte. ING este una dintre băncile care au finanţat Hidro­elec­trica, expunerea fiind integral pro­vizionată după declararea insolvenţei.

De fapt, unele bănci străine încear­că să-şi reducă expunerile pe pieţele din regiune, iar altele vor să-şi vândă ope­raţiunile. "Băncile europene se con­fruntă cu o presiune foarte mare pentru a strânge capital. Va fi foarte greu să găsească banii necesari şi pro­ba­bil că îşi vor reduce expunerile pe pie­­ţele din regiune", crede Papadimitriou.

Christian Casal de la McKinsey se aş­teaptă însă ca procesul de dezinter­mediere financiară să nu aibă loc peste noapte şi să dureze ani buni şi mai spună că fenomenul ar putea să nu aibă o amploare foarte mare în condiţiile în care băncile sunt înclinate mai degrabă să îşi conserve activele achiziţionate înainte de criză şi care sunt considerate valoroase.

Referitor la dimensiunea siste­mu­lui bancar local, participanţii la con­ferinţa ZF spun că în viitor piaţa ar putea fi dominată de cinci-şase bănci uni­versale mari pe lângă care vor activa mai mulţi jucători specializaţi pe di­verse nişe.

Citiţi declaraţiile invitaţiilor pe www.zfcorporate.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO