Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă: Veniturile din TVA aferente anului 2018 sunt cel mai probabil supraevaluate cu 3-4 miliarde de lei

6 dec 2017 Ziarul Financiar

Consiliul fiscal  trage un semnal de alarmă şi pune în lumină faptul că există posibilitatea ca veniturile din TVA aferente anului 2018 sunt cel mai probabil supraevaluate cu circa 3-4 miliarde lei, dincolo de eventualul impact al unor evoluţii ciclice mai puţin favorabile decât cele luate în considerare în construcţia bugetară, conform celei mai recente opinii preliminare asupra bugetului pentru 2018.

Consiliul Fiscal îşi exprimă anumite rezerve vizavi de evoluţia proiectată a veniturilor din TVA din proiectul de buget, analiza preliminară indicând o potenţială supraevaluare a acestora chiar în contextul utilizării scenariului macroeconomic al CNP. Astfel, veniturile din TVA sunt proiectate să crească (ulterior ajustării cifrelor corespunzătoare din 2017 şi 2018 cu impactul temporar al schemelor de compensare în lanţ a obligaţiilor bugetare restante) cu 16,3% (ori cu 8,6 miliarde lei) comparativ cu nivelul estimat pentru 2017 în cea de-a doua rectificare bugetară.

Construcţia bugetară include venituri excepţionale din vânzarea de apă grea de la rezerva de stat (+1 miliard lei la venituri de capital) şi din închirierea benzilor de frecvenţă 5G (+1,3 miliarde lei la venituri din taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi). 

Concluzia reieşită din opinia Consiliului Fiscal asupra Bugetului pe 2018 indică o supraevaluare semnificativă a veniturilor din TVA, dincolo de riscurile aferente scenariului macroeconomic optimist luat în calcul în construcţia bugetară, cu circa 3-4 miliarde lei, cărora li se adaugă subevaluarea necesarului de cheltuieli de asistenţă socială cu circa 4 miliarde lei. 

Comunicatul integral al Consiliului Fiscal:

În data de 29 noiembrie 2017, Consiliul fiscal a primit în format electronic de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) adresa nr. 446157 datată 28 noiembrie 2017, prin care i se solicita, în baza art. 53, alin. (2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 (LRFB) republicată, formularea opiniei cu privire la Raportul privind situaţia macroeconomică pentru anul 2018 şi proiecţia acesteia în perioada 2019-2021, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018, proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pentru anul 2018, Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020 şi expunerile de motive aferente, proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2018. Consiliul fiscal menţionează că a primit setul de documente necesar elaborării opiniei sale în după-amiaza zilei de miercuri, 29 noiembrie.

Potrivit articolului 53, alineatul (4) al LRFB, Guvernul şi Parlamentul au obligaţia de a analiza opiniile şi recomandările Consiliului fiscal la elaborarea Strategiei fiscal-bugetare, a legilor bugetare anuale, precum şi la elaborarea altor măsuri determinate de aplicarea prezentei legi şi, respectiv, la însuşirea/aprobarea acestora. Având în vedere intenţia anunţată public a Guvernului de a aproba documentele mai sus menţionate în şedinţa din 6.12.2017, precum şi faptul că zilele de 30 noiembrie şi 1 decembrie au fost sărbători legale, intervalul de timp aflat la dispoziţia Consiliului fiscal pentru analiza documentelor şi elaborarea opiniei solicitate apare în mod evident drept insuficient, redactarea unei opinii complete fiind imposibilă. Cu toate acestea, pentru a nu întârzia adoptarea proiectului de buget în şedinţa de guvern şi înaintarea sa Parlamentului, Consiliul fiscal a decis elaborarea unei opinii preliminare, în care se va limita la a face unele consideraţii generale şi la identificarea unor aspecte majore vizibile la o primă evaluare, urmând ca elaborarea opiniei complete să fie finalizată în săptămâna 11- 15 decembrie 2017. Odată finalizată, Consiliul fiscal va notifica opinia sa Parlamentului şi o va publica pe pagina de web a instituţiei (www.consiliulfiscal.ro).

Astfel, Consiliul fiscal consideră oportune următoarele consideraţii generale preliminare:

Construcţia bugetară ţinteşte un deficit situat uşor sub nivelul de referinţă de 3% din PIB aferent braţului corectiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC). Indiferent însă de nivelul estimat al excesului de cerere (de menţionat că persistă diferenţe semnificative între evaluările Comisiei Naţionale de Prognoză - CNP şi cele mai recente evaluări disponibile din partea Comisiei Europene - CE cu privire la dimensiunea ritmului de creştere a PIB potenţial şi efectiv, evaluările CNP fiind substanţial mai optimiste1), construcţia bugetară consfinţeşte un derapaj de proporţii şi care continuă să se lărgească şi în 2018 de la exigenţele braţului preventiv al PSC, preluate de altfel şi în legislaţia naţională prin intermediul LRFB. Convergenţa către obiectivul pe termen mediu (definit drept un deficit structural de 1% din PIB) este preconizată a începe abia în anul 2019, însă ţintele asumate ale deficitului bugetar implică un efort structural inferior reperului minim de 0,5 pp. de PIB statuat de reglementările europene în 2019 şi doar egal cu acesta în 2020.

Scenariul macroeconomic pe termen mediu care fundamentează construcţia bugetară este în linie cu evaluările anterioare ale CNP, însă rămâne semnificativ mai optimist comparativ cu prognozele altor instituţii, deşi evoluţiile din anul curent plasează creşterile avute în vedere pentru anii următori în domeniul posibilului. În opinia Consiliului fiscal, acest scenariu este mai degrabă nepotrivit din perspectiva unei construcţii bugetare prudente, balanţa riscurilor fiind înclinată spre consemnarea unor evoluţii macroeconomice mai puţin favorabile decât cele luate în calcul. Consiliul fiscal identifică riscuri neobişnuit de ridicate legate în principal de comportamentul viitor al sectorului privat ca răspuns la modificările recent legiferate ale Codului fiscal cu privire la taxarea muncii (în special transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului)2, un scenariu în care creşterea salariului brut să fie inferioară celei avute în vedere în proiecţia veniturilor bugetare având o probabilitate ridicată, cu implicaţii asupra evoluţiei consumului privat şi a creşterii economice în general. Acestora li se adaugă riscuri provenind din introducerea unor posibilităţi de arbitraj fiscal în urma plafonării bazei de calcul a contribuţiilor sociale la nivelul salariului minim pentru veniturile din activităţi independente şi a unui regim fiscal mai favorabil în ceea ce priveşte microîntreprinderile (cu referinţă la aplicabilitatea impozitării cifrei de afaceri pentru firmele care realizează venituri din activităţi de consultanţă şi management), de natură să încurajeze subdeclararea veniturilor de natură salarială (mai ales pentru salariile mari).

Consiliul fiscal are rezerve vizavi de evoluţia proiectată a veniturilor din TVA din proiectul de buget, analiza preliminară indicând o potenţială supraevaluare a acestora chiar în contextul utilizării scenariului macroeconomic al CNP. Astfel, veniturile din TVA sunt proiectate să crească (ulterior ajustării cifrelor corespunzătoare din 2017 şi 2018 cu impactul temporar al schemelor de compensare în lanţ a obligaţiilor bugetare restante) cu 16,3% (ori cu 8,6 miliarde lei) comparativ cu nivelul estimat pentru 2017 în cea de-a doua rectificare bugetară. Dinamica avansată o depăşeşte substanţial pe cea a consumului privat (net de autoconsum) prognozată de CNP, textul Raportului privind situaţia macroeconomică indicând la pagina 81 drept explicaţie pentru această evoluţie impactul introducerii plăţii defalcate a TVA şi al unor măsuri de îmbunătăţire a colectării luate de ANAF, evaluat la 4,9 miliarde lei. Consiliul fiscal este sceptic cu privire la validitatea unei asemenea evaluări: dincolo de obiecţia de principiu asupra caracterului lipsit de prudenţă al includerii ex ante în proiecţia de venituri a impactului dificil ori imposibil de evaluat al unor măsuri de îmbunătăţire a colectării, plusul de venituri avansat în textul raportului apare neconcordant cu evaluările anterioare ale MFP aferente introducerii obligatorii şi generalizate a plăţii defalcate a TVA, ce indicau venituri suplimentare de doar 2 miliarde lei în 20183, în condiţiile în care, ulterior, sfera de aplicare a plăţii defalcate a TVA a fost restrânsă considerabil (până la un nivel care face posibil scenariul evitării intrării în relaţii de afaceri cu cei înrolaţi în acest mecanism de plată de către ceilalţi agenţi economici). Având în vedere cele de mai sus, Consiliul fiscal consideră că veniturile din TVA aferente anului 2018 sunt cel mai probabil supraevaluate cu circa 3-4 miliarde lei, dincolo de eventualul impact al unor evoluţii ciclice mai puţin favorabile decât cele luate în considerare în construcţia bugetară.

Mai mult, întrucât veniturile suplimentare din TVA reprezintă principala sursă de compensare a pierderii de venituri ale autorităţilor locale survenite în urma reducerii cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% în condiţiile menţinerii cotei defalcate, nerealizarea (probabilă) a acestora este de natură să le creeze dificultăţi bugetare.

Construcţia bugetară include venituri excepţionale din vânzarea de apă grea de la rezerva de stat (+1 miliard lei la venituri de capital) şi din închirierea benzilor de frecvenţă 5G (+1,3 miliarde lei la venituri din taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi). În primul caz, există un risc semnificativ al nerealizării veniturilor la nivelul prognozat

- exporturile de apă grea la nivel mondial au însumat doar 62,4 milioane USD în 20164, iar pe plan intern, totalul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile ale Nuclearelectrica S.A. erau, conform bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2017 al companiei, de 617,5 milioane lei5. În cel de-al doilea caz, veniturile respective nu se vor reflecta de o manieră echivalentă în execuţia bugetară conform SEC 2010, unde ar urma să fie repartizate linear pe durata de viaţă a concesiunii, contribuind astfel la apariţia un ecart negativ între soldul bugetar conform SEC 2010 şi cel cash şi deci, ceteris paribus, la un deficit SEC 2010 superior celui conform metodologiei naţionale.

Similar situaţiei pe care Consiliul fiscal o constata cu prilejul adoptării legii bugetului pe anul 2017, cheltuielile de asistenţă socială aferente anului 2018 apar drept semnificativ subestimate în raport cu trendurile deja aparente în execuţia bugetară preliminată pe 20176 (relevante în condiţiile în care este vorba de cheltuieli permanente) şi cu dinamica punctului de pensie. Astfel, extrapolarea în 2018 al fluxului implicit de cheltuieli de asistenţă socială aferente bugetului de stat la nivelul trimestrului IV 2017 (determinat ca diferenţă între cuantumul bugetat în rectificarea a II-a şi execuţia la nouă luni) ar indica un nivel de cel puţin 30,9 miliarde lei ceea ce, în condiţiile în care alocarea conform proiectului de buget este de 28,4 miliarde lei, indică un necesar cu circa 2,5 miliarde lei mai mare decât nivelul bugetat. Adăugând la această cifră impactul majorării indemnizaţiei sociale minime de la 520 la 640 de lei (ce ar genera un plus de cheltuieli de 600 milioane lei la nivelul celor 6 luni de aplicare din 20187) şi indexarea cu inflaţia a pensiilor speciale, nivelul subevaluării cheltuielilor de asistenţă socială aferente bugetului de stat este, probabil, de cel puţin 3,1 miliarde lei. Cheltuielile de asistenţă socială ale BASS sunt preconizate să crească cu 8,7% comparativ cu nivelul înregistrat în 2017 – în condiţiile în care valoarea ponderată a punctului de pensie este în 2018 cu 9,5% mai mare decât cea din anul anterior, acestea apar subdimensionate în raport cu necesarul cu cel puţin 500 milioane lei. În fine, Consiliul fiscal consideră drept inexplicabilă diminuarea cheltuielilor de asistenţă socială la nivelul autorităţilor locale cu 370 milioane lei comparativ cu nivelul bugetat pentru 2017. Împreună, elementele mai sus descrise par să indice o subevaluare a cheltuielilor de asistenţă socială cu circa 4 miliarde lei.

Evaluarea preliminară a Consiliului fiscal indică aşadar o supraevaluare semnificativă a veniturilor din TVA, dincolo de riscurile aferente scenariului macroeconomic optimist luat în calcul în construcţia bugetară, cu circa 3-4 miliarde lei, cărora li se adaugă subevaluarea necesarului de cheltuieli de asistenţă socială cu circa 4 miliarde lei. Aceste elemente sunt suplimentate de riscurile aferente scenariului macroeconomic utilizat în construcţia bugetară, a căror balanţă Consiliul fiscal o evaluează drept înclinată în sensul unor evoluţii mai puţin favorabile decât cele preconizate, precum şi de cele de nerealizare a veniturilor de capital excepţionale luate în calcul. Toate acestea indică drept extrem de probabilă eventualitatea unui deficit care să depăşească semnificativ ţinta asumată şi deci nivelul de referinţă de 3% din PIB aferent braţului corectiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere şi, pe cale de consecinţă, nevoia de măsuri discreţionare suplimentare de natura veniturilor şi/sau de reduceri de cheltuieli pentru menţinerea deficitului bugetar la nivelul ţintei asumate, deja neadecvate din perspectiva regulilor fiscale naţionale şi europene. Experienţa exerciţiului bugetar 2017 este elocventă în acest sens: în condiţiile în care executia bugetară a relevat subdimensionarea puternică a cheltuielilor (de natură permanentă) de personal şi a celor de asistenţă socială (riscuri în acest sens fiind semnalate de Consiliul Fiscal în opinia elaborată în contextul construcţiei bugetare iniţiale), iar execuţia veniturilor bugetare a fost sub aşteptari (în pofida unor evoluţii macroeconomice mai favorabile decât aşteptarile iniţiale), înscrierea în ţinta de deficit a presupus reducerea masivă a cheltuielilor de investiţii în contextul rectificărilor bugetare concomitent cu reintroducerea accizei suplimentare la combustibili şi prelevarea (nerepetabilă) de super-dividende de la companiile de stat.

Opiniile şi recomandările formulate mai sus de Consiliul fiscal au fost aprobate de Preşedintele Consiliului fiscal, conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010 republicată, în urma însuşirii acestora de către membrii Consiliului, prin vot, în şedinţa din data de 6 decembrie 2017.

 

 

 

 
Cuvinte cheie:
alarma
, consiliul fiscal
, miliarde
, supraevaluare
, tva
, venituri
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide