Bancile trec printr-un proces intern de reasezare, in careaccentul se muta pe prudenta dupa ce in anii trecuti cuvantul deordine fusese lupta pentru cote de piata, spune guvernatorul MugurIsarescu, in timp ce creditul privat, care ar trebui sa dea oxigeneconomiei reale, continua sa se contracte.
"Stindardul se schimba de la concurenta si lupta pentru cote depiata la realizarea acestora in conditii de prudenta", a spus ieriguvernatorul Isarescu in incheierea seminarului "Intermediereafinanciara - incotro?", organizat de BNR.
Guvernatorul se arata intelegator cu bancherii, dupa ce intoamna lui 2008 spunea ca oprirea brusca a creditarii (creditulprivat crestea pe atunci cu 35% anual, in termeni reali) estepractic imposibila, pentru ca bancile au retele mari si multiangajati, care trebuie sa lucreze. In 2009 guvernatorul inca iicritica pe bancheri, pentru ca tin dobanzile prea sus, ceea ceafecta atat cererea de finantari, cat si capacitatea clientilor dea plati ratele la imprumuturile contractate. In ultimele lunidiscursul guvernatorului a devenit insa mult mai tolerant cubancherii, desi in aprilie 2010, creditul privat inregistra oscadere cu 4,2% fata de aprilie 2009, in termeni reali.
Creditul privat a ramas astfel in teritoriul negativ, nici macarpromotiile lansate in ultima perioada nereusind sa dezghetefinantarile acordate de banci populatiei si companiilor, al carorsold a ramas la 200,3 miliarde de lei (48,5 mld. euro), nivelaproape similar, in lei, cu cel de la sfarsitul lui martie.Exprimat in euro, soldul a scazut usor, pe fondul variatiilor decurs. Bancherii spun ca nu exista cerere, clientii fiinddescurajati de perspectivele inca sumbre din economie, in timp ceIsarescu afirma ca vestile negative determina bancile sa aiba pebuna dreptate un apetit de risc foarte mic.
Reluarea creditarii nu poate sa fie dictata in modadministrativ, doar reformele fiscale urmand sa creeze premiselepentru ca bancile si clientii sa aiba mai multa incredere si sa sereia creditarea, a afirmat Florin Georgescu, prim-viceguvernatorulBNR.
"Intr-un stat centralizat se relanseaza economia prin deciziiadministrative de reluare a creditarii. Este nevoie de increderereciproca intre creditori si debitori si o situatie mai buna adebitorilor. Aplicarea reformelor structurale va face loc larelansarea economiei si revenirea creditarii. Politicile monetaresi prudentiale nu pot sa substituie lipsa de eficienta a celorlaltepolitici", a explicat Georgescu.
El considera ca pe piata exista suficienta competitie intrebanci, dar atat bancherii, cat si clientii sunt in prezent foarteprudenti. Prim-viceguvernatorul BNR a subliniat necesitateareluarii creditarii in mod durabil, sanatos, fara excese.
Imprumuturile in lei au tras puternic in jos portofoliile decredite, soldul creditelor pe acest segment coborand cu 5,3% fatade aprilie 2009, pana la 78,2 miliarde de lei, chiar daca dobanziles-au ajustat considerabil in ultima perioada. Creditul in valuta acrescut in acelasi interval cu 5% exprimat in euro, pana la 29,6miliarde de euro.
Analistii spun ca, in ciuda ajustarii, diferentialul de dobandaintre lei si valuta ramane mare, astfel ca imprumuturile in monedalocala sunt puse in plan secund de clienti.
"Creditul in lei ramane neatractiv pentru ca dobanzile sunt maimari, ceea ce face ca oamenii sa se orienteze mai degraba catrevaluta. In plus, exista un anumit sentiment ca leul nu se poatedeprecia foarte mult datorita pozitiei adoptate de banca centrala",comenteaza Catalina Molnar, senior economist al RBS Bank.
In acelasi timp, creditele ipotecare, acordate preponderent invaluta, au fost cele care au avut cea mai buna dinamica in ultimeleluni, impulsionate de programul guvernamental "Prima Casa". Sicompaniile au luat mai degraba linii de credit in valuta decat inlei, mai arata datele BNR.
Romanii au insa depozite cu 8,7% mai mari decat in urma cu unan, populatia imbunatatindu-si astfel semnificativ pozitia fata desistemul bancar si redevenind in primul trimestru creditor net alacestuia. In ultimele luni s-au inregistrat insa o diminuare aritmului de crestere a depozitelor si o reorientare a economisiriidinspre valuta spre moneda locala.
"Nici posibilitatile de a economisi ale populatiei nu mai suntatat de mari ca in urma cu un an, pentru ca intre timp venituldisponibil s-a diminuat si somajul a crescut. Preferinta de aeconomisi in moneda locala vine in contextul in care majoritateaveniturilor sunt in lei, dobanzile sunt mai mari si nimeni nu vedeo crestere a euro", spune Molnar.
Depozitele vor creste insa in continuare, spun analistii,deoarece sentimentul de incertitudine care a impulsionateconomisirea in ultimul an continua sa fie prezent in randulconsumatorilor. In aprilie, creditul guvernamental a crescut cu3,2% fata de luna anterioara si cu 64,5% fata de aceeasi perioada aanului trecut, pana la 52,2 miliarde de lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
