Criza economică nu este singurul vinovat pentru explozia ratei creditelor neperformante din sistemul bancar spre 20%, ci şi fraudele au jucat un rol important, după cum indică noua anchetă a DIICOT privind o serie de credite acordate pe bază de documente false şi supraevaluări de garanţii. La o lună şi jumătate de la precedenta undă de şoc care a zdruncinat imaginea breslei bancare, ziua de ieri a început cu imaginile TV în care oameni de afaceri, bancheri, notari şi evaluatori erau aduşi de mascaţi la DIICOT pentru audieri în cazul unui prejudiciu estimat la 85 mil. euro, de patru ori mai mare decât în cazul anchetei precedente.
Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, a explicat că astfel de cazuri au devenit mai frecvente pentru că acum băncile se uită mai atent la actele depuse pentru obţinerea unui credit atunci când devine neperformant. "Chiar dacă la început a fost o fraudă, dacă cel care obţine creditul îl rambursează la timp banca poate să nu observe această fraudă. Când apar neperformantele, te duci după client şi mai apar şi astfel de lucruri mai neplăcute". Dar se poate pune problema ca băncile să-şi facă din criza economică un alibi pentru astfel de credite date fraudulos, punând pe seama crizei rata mare a creditelor neperformante? "Nu sunt de acord, nu este posibil. Bancherii vor să îşi ia banii înapoi, ei urmăresc ca clientul să plătească. Când apare sincopa, se uită cu atenţie la ce s-a întâmplat şi mai apar şi astfel de cazuri", a spus şeful ARB. El a mai susţinut că băncile fac în mod curent reclamaţii. "Deocamdată să aşteptăm să vedem ce spun organele de anchetă. Este foarte bine că se implică. Noi facem în mod curent reclamaţii împotriva clienţilor şi a salariaţilor atunci când constatăm astfel de situaţii".
Cel mai înalt oficial bancar adus ieri în faţa procurorilor este Lucian Cojocaru, în prezent vicepreşedinte al Volskbank. Până acum doi ani el a fost director comercial pe reţeaua BRD.
Reprezentanţii Volksbank au precizat că anchetarea acestuia nu vizează activitatea din ultimii doi ani, sugerând că este vorba despre perioada în care lucra pentru BRD. De asemenea, au fost aduşi la DIICOT Dana Băjescu, directorul grupului BRD Dorobanţi şi fost responsabil cu divizia de private banking a BRD, notarul Paula Rosenberg - soţia artistului Damian Drăghici, consilier al premierului Ponta pentru problemele romilor, ales senator pe listele USL, precum şi oamenii de afaceri Marius Locic şi Vasile Creştin.
BRD: Am asigurat condiţiile necesare percheziţiilor
BRD -Groupe Société Générale a luat cunoştinţă în dimineaţa zilei de 13 decembrie 2012 de solicitarea DIICOT de a efectua percheziţii la sediile a două unităţi bancare din Bucureşti, în cadrul investigaţiilor de mai mare amploare ce vizează obţinerea în mod ilegal de credite de la mai multe instituţii financiare. Potrivit prevederilor legale, banca a asigurat condiţiile necesare efectuării percheziţiilor, conform mandatelor emise de autorităţi. În acelaşi timp, operaţiunile cu clienţii băncii au continuat în condiţii normale.
Precizăm că activitatea băncii nu este afectată de această operaţiune şi rămânem în continuare la dispoziţia clienţilor noştri.
BRD cooperează de mai multe luni cu autorităţile asupra anchetelor în curs şi continuă să asigure tot suportul necesar pentru finalizarea cercetărilor dispuse în acest caz.
Surse judiciare citate de Mediafax au menţionat că printre cei anchetaţi se numără şi directorul sucursalei BRD Unirii implicată şi în precedentul caz de fraudă investigat de DIICOT.
Cel care a făcut denunţul la DIICOT în actualul caz este omul de afaceri Valentin Nedelcu, el fiind cel care le-a indicat anchetatorilor persoanele şi mecanismele prin care au fost obţinuţi nelegal bani, potrivit unor avocaţi citaţi de Mediafax. Nedelcu fusese arestat câteva luni, în 2011, pentru acest gen de fapte, prilej cu care a făcut un amplu denunţ în care a nominalizat persoane, între care şi directori ai unor bănci, şi le-a explicat anchetatorilor DIICOT toate dedesubturile mecanismului de fraudare folosit de aceştia.
În total, în dosarul cu prejudiciu evaluat la 85 mil. euro sunt implicare aproximativ 60 de persoane suspectate de comiterea unor fraude bancare.
Conform Mediafax, omul de afaceri Marius Locic susţine că este absolut nevinovat, are o relaţie foarte bună cu băncile şi că în opinia sa, cel mai probabil, anchetarea sa are loc pentru că ar fi deranjat anumite persoane prin deschiderea unor pieţe în Bucureşti. În anchetă ar fi vizată şi soţia lui Marius Locic.
Anchetatorii au făcut, ieri, 48 de percheziţii în Bucureşti şi în trei judeţe, fiind vizată o grupare coordonată de persoane influente din mediul de afaceri din Capitală care ar fi luat ilegal credite de la două bănci pentru 35 de firme cu sprijinul a şapte directori ai băncilor respective.
Ca şi în cazul anchetei din noiembrie, oficiali ai comunităţii bancare afirmă că astfel de cazuri nu sunt relevante pentru ansamblul sistemului, iar comportamentul câtorva funcţionari de bancă nu este reprezentativ pentru întregul corp profesional al bancherilor.
Pe de altă parte, înmulţirea cazurilor de fraudă devenite publice şi creşterea sumelor estimate ca prejudiciu pot sugera că acestea nu ar fi decât un vrâf al aisbergului reprezentat de creditele acordate fără respectarea normelor bancare sau bazate pe falsuri.
De asemenea, evaluarea garanţiilor - în principal a celor imobiliare reprezintă o mare problemă pentru sistemul bancar, motiv pentru BNR de a solicita în mod excepţional auditarea anumitor date financiare raportate de toate băncile pe semestrul I. Actualul caz investigat de DIICOT indică un posibil mecanism nociv pentru bănci în care ar fi implicaţi evaluatori şi notari pentru măsluirea unor garanţii.
Volksbank: Avem expunere de 8 mil. euro pe dosare cu documente false din 2010
Precizăm că, în acest dosar, Volksbank a sesizat autorităţile, încă din mai 2010, în cazul unor dosare de credit în care s-au utilizat documente falsificate. Expunerea totală pe client şi firmele afiliate, este însă de circa 8 milioane de euro, mult sub cele 85 de milioane anunţate de DIICOT. Creditele beneficiază de garanţii imobiliare. În acest caz, după identificarea fraudei, pe lângă sesizarea autorităţilor, Volksbank România a demarat procedurile de executare silită. Creditele au fost de asemenea provizionate corespunzător, dat fiind că acest caz datează din 2010.
În ceea ce priveşte informaţiile privind implicarea unuia dintre vicepreşedinţii Volksbank România - Lucian Cojocaru - în acest caz, dorim să precizăm următoarele:
- Acesta nu este audiat cu privire la activitatea sa în cadrul Volksbank România. Volksbank are o echipă de management nouă, toţi membrii directoratului fiind numiţi după septembrie 2010. Frauda a fost identificată şi raportată autorităţilor în mai 2010.
- Banca oferă tot sprijinul autorităţilor în acest caz.
- Activitatea curentă a Volksbank se derulează în mod normal.
Altminteri ar fi destul de greu de dat vina numai pe criză pentru faptul că o cincime din creditele vândute de bănci au devenit neperformante. La fel de bizare sunt şi cazurile în care anumite bănci vând pachete de credite neperformante şi la discounturi de 90-95% - greu de justificat pe baze economice.
Radu Gheţea, şeful Asociaţiei Române a Băncilor, spune că fraudele de 85 mil. euro descoperite la BRD şi Volksbank şi care sunt anchetate acum de procurori nu vor duce la scumpirea creditelor.
Am auzit comentarii că or să crească dobânzile şi comisioanele ca urmare va acestor fraude. Nu este adevărat. Aceste credite, care nu reprezintă decât 0,1% din totalul creditelor acordate, au fost provizionate, iar pierderile sunt acoperite de acţionari. Aceste credite fac parte din cele 17,34% credite neperformante din totalul creditelor acordate (de circa 52 miliarde de euro - n. red.), a spus preşedintele ARB.
Potrivit Mediafax, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Structura Centrală au dispus percheziţii la 48 de adrese din municipiul Bucureşti şi judeţele Satu Mare, Ilfov şi Vâlcea, acţiunea vizând destructurarea unui grup infracţional organizat constituit din 58 de persoane suspectate de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani.
La finalul percheziţiilor, 90 de persoane vor fi duse pentru audieri la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, precizează DIICOT.
În fapt se reţine că, sub coordonarea unor persoane influente din mediul de afaceri din municipiul Bucureşti, învinuiţii au realizat beneficii financiare substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, respectiv prin obţinerea în mod ilegal de credite de la două unităţi bancare, pentru un număr de 35 de societăţi comerciale controlate de către membrii grupului infracţional organizat, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT, citat de Mediafax.
Procurorii susţin că membrii grupului infracţional ar fi fost sprijiniţi de şapte directori generali sau directori comerciali ai unităţilor bancare, acuzaţi că ar fi coordonat procedurile de selecţie a firmelor, ar fi dat avize pentru risc şi ar fi aprobat creditele deşi documentaţiile firmelor nu întruneau cerinţele legale. Totodată, gruparea ar fi fost sprijinită şi de şase funcţionari de la unităţile bancare, în cursul gestionării dosarelor de creditare.
Membrii grupării ar fi beneficiat şi de sprijinul unor evaluatori autorizaţi, prin întocmirea unor rapoarte de evaluare pentru bunuri imobile estimate la valori mai mari decât cele reale, în vederea ipotecării acestora cu ocazia încheierii contractelor de creditare, potrivit procurorilor DIICOT.
În acelaşi dosar sunt cercetaţi şi patru notari publici care ar fi încheiat şi autentificat contractele de garanţie ipotecară.
Contractele de garanţie ipotecară cu privire la aceste bunuri imobile erau încheiate şi autentificate de către patru învinuite, având calitatea de notar public, prin supraevaluarea bunurilor imobile, raportat la valoarea de piaţă şi la valoarea înscrisă anterior în contracte de vânzare - cumpărare încheiate cu privire la aceleaşi bunuri, actele fiind utilizate de către membrii grupării în vederea obţinerii în mod ilegal a creditelor bancare , au precizat procurorii DIICOT.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
