www.zf.ro - Ultima actualizare 01:38
- ZF e-learning
- Conferinte ZF
- Anuare ZF
- Anuare BM
- Fonduri mutuale
- Abonare
- Contacte ZF
- Publicitate
- Login
Criza nu este şi pentru bancheri: doar 3% din angajaţi au plecat în ultimul an
23 aug 2010
Cele 42 de bănci de pe piaţă au cumulat la jumătatea anului
pierderi de peste 50 mil. euro, însă bancherii se feresc să taie
din cheltuielile administrative aşa cum au făcut-o alte companii
private: doar 3% din angajaţi au părăsit sistemul în ultimul an, în
timp ce numărul de unităţi a scăzut cu 265, respectiv cu 4%.
Bancherii se plâng întruna că s-a prăbuşit cererea de credite, iar
perspectivele sunt şi mai rele, însă niciuna din băncile mari nu
reuşeşte să raporteze reduceri importante ale cheltuielilor
administrative.
Mai mult, şefii băncilor au grijă să evite termeni precum
"concedieri" sau "restructurare de personal/de reţea".
La jumătatea acestui an, în sistemul bancar lucrau 67.151 de
angajaţi, cu circa 2.000 mai puţini decât în iunie 2009.
Bancherii insistă că reducerile de personal care au avut loc până
acum au fost în mare parte "naturale": adică au renunţat la
angajaţii cu contracte temporare care au expirat, au aprobat şi
pesionări anticipate, iar pe cei care au vrut să plece nu i-au
reţinut.
Faţă de vârful istoric de 71.622 de angajaţi atins în decembrie
2008, comunitatea bancară s-a restrâns cu circa 4.500 de oameni,
respectiv cu 6,2%, însă personalul rămâne mai numeros decât în
2007, când vânzările de credite "duduiau", iar lupta pentru cotă de
piaţă era din ce în ce mai dură.
Dacă până în 2009 sucursalele bancare ajunseseră să ocupe
parterurile blocurilor de la un capăt la altul, concurând "perete
în perete", replierea la condiţiile de criză este destul de lentă:
în ultimul an s-au închis 265 de unităţi, respectiv 4%, iar faţă de
vârful din 2008 reducerea este de 317 unităţi, adică mai puţin de
5%.
În continuare operează 6.235 de unităţi bancare şi în pofida
reducerii chiriilor costurile administrative cântăresc greu în
totalul cheltuielilor băncilor mari.
Raportul număr de angajaţi pe sucursală a rămas relativ constant,
la 10,7, deşi traficul de clienţi a scăzut vizibil. Pentru a doua
jumătate a anului bancherii anticipează incertitudini crescânde şi
o scădere şi mai mare a cererii de credite - alimentată inclusiv în
mod direct prin înăsprirea condiţiilor de finanţare. Niciunul nu
anticipează însă şi restructurări în sistemul bancar. Dimpotrivă,
discursul general este "închidem unele unităţi, dar vom căuta să
deschidem altele, în funcţie de oportunităţi".
Dintre băncile mari, BCR a continuat să-şi extindă reţeaua anul
acesta, ajungând la 668 faţă de 653 în urmă cu un an, dar a închis
două centre corporate, rămânând cu 48. Raiffeisen a renunţat la
reţeaua specializată în vânzarea creditelor imobiliare, având 539
de agenţii la sfârşitul lunii iunie, în scădere cu 19. Banca
Transilvania lucrează prin 520 de unităţi, faţă de 521 în urmă cu
un an, dar şi-a mărit numărul de angajaţi cu 345, până la 6.380, în
timp ce Raiffeisen raportează o scădere de circa 9,3%, până la
5.906 salariaţi. După datele raportate la banca-mamă Erste Group,
şi BCR figurează cu o creştere a personalului cu 129 de oameni,
până la 9.141. La BRD numărul mediu de salariaţi a scăzut cu 71,
până la 8.429.
În aceste condiţii, cea mai mare parte a închiderilor de unităţi şi
a reducerilor de personal a avut loc în băncile mijocii şi mici,
care cumulează şi pierderi. La Banca Carpatica numărul mediu de
salariaţi a scăzut cu aproape 300 în ultimul an, până la 1.709. O
excepţie este
CEC Bank, bancă de top 10 care în primul trimestru a închis 66 de
unităţi, ajungând la 1.285.
Salariul mediu din bănci, imun la criză
În luna iunie a acestui an salariul mediu net pe bancă a fost de 3.290 de lei, în creştere cu aproape 3,2% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Majorarea ar putea fi pusă pe seama revigorării vânzărilor de credite înregistrată de mai multe bănci mari în lunile mai şi iunie, rezultând creşteri ale plăţilor variabile cu care sunt remuneraţi angajaţii din zona de vânzări. Oricum, bancherii rămân breasla cel mai bine plătită, în condiţiile în care în pofida fluctuaţiilor lunare salariul mediu net nu coboară sub pragul de 3.000 de lei/lună decât cu puţine excepţii. Spre deosebire de alte companii private, băncile nu au renunţat la primele de Paşte, astfel că luna martie a consemnat un vârf al salariului mediu net de 4.175 de lei.


Legat de salariul mediu am unele retineri...eu lucrez de peste 5 ani la o banca din primele 5 ca marime si nu am avut niciodata salariul peste 3000 ron. Acelasi lucru il pot spune si despre multi din colegii mei. Poate media se face adunand un director care are 5000 euro cu 10 angajati care daca au noroc au 400-500 euro si iese ca in grafic.
De unde ati scos sumele astea? Poate la directori, dar nu la angajatii de rand, sunt oameni in banci care lucreaza pe 800 lei si fara prime de sarbatori sau bonusuri.
Aberant!
Esti atat de departe de adevar....!!!Genul asta de articole are doar scopul de a crea frustrare.Sumele despre care se scrie ca fiind salariu mediu net sunt cel putin dublate decat e realitate.
"salariul mediu net nu coboară sub pragul de 3.000 de lei/lună decât cu puţine excepţii"....
30 din 35 de colegi ai mei au venituri cuprinse intre 1.100 ron si 1.500 ron si ei cu familii si cu credite ca aricare alt roman...putinele exceptiile sunt cei cu venituri peste 3.000.!!!!!!
E nedemn sa distrageti atentia de la adevaratele probleme ale populatiei ... indatorarea excesiva la care s-a ajuns e cauzata in mare parte nu de dobanda stabilita de banca, ci de cursul de schimb lasat in voia sortii(curs pe care nu banca de la care s-a imprumutat cineva il stabileste).. de scadari salariale datorate unei economii pe care nu banca a adus-o unde este...