O ajustare ordonata si puternica a contului curent de 4% din PIB este strict necesara pentru a "indulci" modul in care investitorii straini vor decide sa reduca finantarile externe din Romania, apreciaza Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR.
Reducerea deficitului de cont curent cu 4% ar echivala cu reducerea consumului cu 5-6 mld. euro.
Diminuarea deficitului extern cu acest procent din PIB ar produce mai multa credibilitate pentru politicile din Romania, urmand sa conduca la o reducere mai mica pentru finantarile externe, presiuni de depreciere a leului mai reduse si o crestere economica de circa 5%. In opinia lui Croitoru, acesta ar fi "scenariul tare" care ar da investitorilor increderea ca politicile economice din Romania sunt coerente. In contextul crizei financiare internationale, apetitul investitorilor straini si resursele pe care acestia sunt dispusi sa le plaseze in Romania se diminueaza, vulnerabilitatea externa fiind ridicata, din cauza nivelului ridicat al deficitului de cont curent. In aceasta situatie este necesara intarirea politicii fiscale si ajustarea dezechilibrului extern.
Croitoru afirma ca intr-un scenariu pesimist de reducere a deficitului de numai 2,5 puncte procentuale din PIB, respectiv o ajustare de numai 1,5 puncte a deficitului bugetar si de 1% a sectorului privat, nu va fi suficient pentru a transmite un mesaj de incredere investitorilor, ceea ce va deteriora pozitia externa a Romaniei.
In acest scenariu se va inregistra o pierdere foarte mare a finantarilor externe, crestere economica de 3% si deprecierea leului la 4,3 lei/ euro si ar putea sa fie nevoie de import de credibilitate, respectiv de un acord cu institutiile financiare internationale, potrivit lui Croitoru.
La randul sau, Toni Iordache, Head of Capital Markets Deloitte Balkans, apreciaza ca daca cursul trece de 4 lei/euro, costul creditelor in valuta se poate majora cu 25-45%.
In scenariul corectiei de 4% din PIB, avand in vedere estimarea de 3,5% din PIB pentru deficitul bugetar din 2008, Croitoru vede necesara o reducere de 2,5 puncte procentuale ca pondere in PIB anul viitor, la 1% din PIB, care sa reprezinte contributia sectorului public la ajustarea deficitului de cont curent. Restul de pana la 4% urmeaza sa rezulte din ajustarea sectorului privat.
"Daca ajustarea deficitului extern va fi insuficienta, va fi acompaniata de o pierdere semnificativa a rezervei valutare. Finantarea externa va fi mai redusa si pasivele bancilor vor fi mai mici. Insuficienta ajustare a contului curent pe ruta sectorului public va face probabil ca piata sa produca ajustarea care poate fi mult mai agresiva", a aratat Croitoru, fost reprezentat al Romaniei la FMI. In aceasta situatie el crede ca ar putea sa devina necesar un acord cu FMI sau BCE
Deficitul pentru 2009 ar putea urca la 6,3% din PIB, potrivit proiectului de buget pentru anul viitor si a masurilor adoptate in planul anticriza, ceea ce presupune o ajustare de 5,3 puncte procentuale, apreciaza Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
Astfel, dezechilibrul bugetar ar trebui redus pana la 1% anul viitor, pentru a avea o ajustare de 4% din PIB a deficitului de cont curent.
Croitoru propune un scenariu in care cheltuielile publice sa fie redimensionate si prioritizate, prin majorarea sumelor destinate cheltuielilor de capital, concomitent cu o crestere a ponderii veniturilor in PIB, prin masuri combinate, in ceea ce priveste taxarea directa si cea indirecta. El crede ca astfel de ajustari presupun si o regandire a modului in care se face cheltuiala publica si o prioritizare prin majorarea sumelor destinate cheltuielilor de capital.
Noul guvern va fi nevoit sa analizeze mai bine, in opinia lui Croitoru, modul in care s-a deteriorat bugetul in 2008 si sa anticipeze care vor fi efectele crizei asupra veniturilor anul viitor. Deficitul estimat al bugetului a urcat dupa 11 luni la 2,9% din PIB, in conditiile scaderii drastice a veniturilor in octombrie si noiembrie.
In vederea cresterii veniturilor bugetare, Gabriel Biris, partener la Casa de avocatura Biris Goran, sustine ca majorarea principalelor impozite nu este singura solutie, cresterea incasarilor putand sa fie realizata prin regandirea prevederilor fiscale si a colectarii, pentru eliminarea unor portite de neplata a impozitelor si stimularea achitarii obligatiilor.
"In Romania se vorbeste de majorari de taxe, pentru ca nu doresc sa se atinga domeniile unde niste baieti nu vor sa plateasca nimic. Pentru ei, si 16% e mult si trebuie sa plateasca ceilalti." Biris apreciaza ca deciziile de majorare a unor taxe nu ar trebui adoptate inainte de o analiza a sistemului de impozitare din Romania si reconsiderarea modului de colectare. Biris a pus un accent puternic si pe impozitarea proprietatilor imobiliare in ciuda blocajului la tranzactionare din acest moment, propunand si eliminarea deductibilitatii din reevaluare si impozitarea vanzarilor prin microintreprinderi, precum si clarificarea obligatiilor persoanelor fizice care desfasoara activitati comerciale, in special tranzactii imobiliare.
O alta masura sugerata de Biris ar fi introducerea unei baze impozabile unice la impozitul pe cladiri pentru persoane fizice si juridice, prin care s-ar evita si transferul unor proprietati cu destinatie comerciala de la persoane juridice la persoane fizice.
Un efect benefic l-ar avea si stimularea companiilor tip holding, care ar atrage investitorii, desi ar presupune anumite facilitati. Renuntarea la anumite facilitati ar putea sa dea rezultate, daca ar fi aplicata concomitent o plafonare la baza de calcul a contributiei de asigurari sociale.
Totodata, consultantul sustine facilitarea repatrierii sumelor "ascunse" in strainatate, prin stabilirea unui impozit modic, de exemplu 5%, aplicat sumelor aduse in tara intr-un anumit termen.
"O astfel de masura ar aduce in bancile din Romania lichiditati pe termen scurt in sume consistente", a apreciat Biris.
In ceea ce priveste majorarea principalelor taxe, efectul va depinde, in opinia consultantului, de atingerea pragului de rezistenta.
"Daca se creste cota unica de la 16 la 17%, probabil ca o sa urce putin veniturile pe termen scurt. La fel si la TVA, pentru ca sunt bunuri fara de care nu putem functiona, cum ar fi benzina sau energia."
Biris apreciaza insa ca pe termen mediu efectul va fi contrar si va arata si mai mult in exterior slabiciunile economiei romanesti.
"Sa majorezi TVA, cand una dintre masurile din UE pentru planul anticriza este limitarea acestuia la 15%, reprezinta un semnal gresit", a mai spus Biris.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
